Numărul insolvențelor la începutul anului 2026
În primele două luni din 2026, numărul companiilor și persoanelor fizice autorizate intrate în insolvență a ajuns la 1.091, înregistrând o creștere de 13,17% față de aceeași perioadă din 2025, când au fost raportate 964 de cazuri, conform datelor Oficiului Național al Registrului Comerțului (ONRC).
Clasamentul insolvențelor pe orașe
Capitala conduce clasamentul cu 222 de insolvențe în ianuarie-februarie 2026, deși numărul este în scădere cu 8,64% față de anul anterior. Pe următoarele locuri se află județele Cluj, cu 71 de cazuri (o creștere de 18,33%), Bihor, cu 64 (o scădere de 12,33%) și Timiș, cu 40 (o creștere de 2,56%). Creșteri semnificative au fost observate în Maramureș și Arad (ambele cu aproape 90%), precum și în Buzău și Prahova. Cele mai puține insolvențe au fost înregistrate în județele Caraș-Severin, Covasna și Alba.
Distribuția insolvențelor pe domenii de activitate
În luna februarie 2026, au fost raportate 562 de insolvențe la nivel național, cele mai multe în București, urmate de Bihor și Maramureș. Cele mai afectate domenii au fost comerțul cu ridicata și amănuntul, inclusiv repararea autovehiculelor, cu 185 de cazuri, urmate de construcții (166 de insolvențe), industria prelucrătoare (97) și transportul și depozitarea (84). Toate aceste sectoare au înregistrat scăderi față de perioada similară din 2025.
Modificările legislative în domeniul insolvenței
Creșterea numărului de insolvențe se înscrie într-un context legislativ modificat prin Legea nr. 239/2025, parte a unui pachet de măsuri pentru redresarea și eficientizarea resurselor publice. Modificările au fost adoptate pentru a preveni abuzurile din procedura insolvenței, care a fost folosită în trecut pentru a evita plata datoriilor. Noile reguli vizează atât debitorii, cât și creditorii și practicienii în insolvență, incluzând reducerea duratei procedurilor, consolidarea răspunderii administratorilor și creșterea gradului de recuperare a creanțelor.
Legea introduce verificări periodice ale situației debitorului și permite trecerea rapidă la faliment atunci când reorganizarea nu mai este viabilă. De asemenea, sunt stabilite termene clare pentru valorificarea activelor, în scopul evitării blocajelor procedurale. O altă schimbare importantă extinde răspunderea pentru intrarea în insolvență asupra persoanelor care controlează efectiv companiile, nu doar asupra administratorilor formali.
Concluzie
Creșterea numărului de insolvențe și modificările legislative sugerează o ajustare semnificativă în mediul de afaceri din România, cu implicații majore pentru companii și creditori, ceea ce ar putea influența stabilitatea economică pe termen lung.




