Implicarea României în scandalul „safari uman” de la Sarajevo
Imaginea României este grav afectată de scandalul denumit „safari uman” de la Sarajevo, care a fost reluat de majoritatea publicațiilor de renume mondial săptămâna trecută. Acesta se referă la acuzații conform cărora forțele sârbe care asediau capitala bosniacă în anii ’90 ar fi atras străini bogați, care ar fi putut ucide populația locală contra unor sume mari de bani. Zvonurile au fost amplificate prin declarațiile lui Zlatko Miletic, șeful poliției din Sarajevo la acea vreme, care a afirmat că printre „vânătorii de oameni” s-ar fi numărat și cetățeni români.
Declarațiile lui Zlatko Miletic
Miletic a susținut că „îmi amintesc de o femeie din România care trebuie să fi ucis mai mult de zece persoane”. El a descris dificultățile întâmpinate în neutralizarea lunetiștilor străini, care au provocat moartea a zeci de copii și femei. Aceste afirmații au alimentat un climat de neîncredere și ostilitate față de România.
Reacția României la fake news
România este o țintă ușor de exploatat pentru fake news, iar autoritățile de la București au reacționat tardiv și uneori fără energie la astfel de acuzații. Exemplele anterioare, cum ar fi reportajul fals al Sky News din 2016 despre traficanți români de arme și cazul „Baby Constantin” relatat de New York Times în 2019, demonstrează lipsa de reacție eficientă din partea instituțiilor române. Aceste situații au afectat grav imaginea țării, dar nu au fost demontate corespunzător de autorități, ci de jurnaliști.
Riscurile pentru suporterii români în Bosnia
Pe 17 noiembrie 2026, echipa națională de fotbal a României va juca un meci în Bosnia și Herțegovina în cadrul Nations League. Contextul actual al acuzațiilor de „safari uman” ar putea crea un mediu ostil pentru suporterii români, care riscă să fie priviți ca inamici. Acest sentiment este amplificat de durerea și amintirile de război din regiune, iar informațiile despre presupusele crime comise de cetățeni români trebuie verificate temeinic.
Apelul Ministerului de Externe
Ministerul de Externe al României trebuie să solicite dovezi concrete pentru a verifica veridicitatea acestor acuzații și a demonta posibilele fabricări de presă. În cazul în care informațiile s-ar dovedi a fi adevărate, ar trebui să existe o reacție fermă împotriva celor responsabili. Totuși, este mai probabil ca aceste acuzații să fie false, având în vedere natura extremă a lor.
Concluzie
Impactul scandalului „safari uman” asupra imaginii României și riscurile pentru suporterii români subliniază necesitatea unei reacții rapide și eficiente din partea autorităților. Este esențial ca informațiile eronate să fie corectate și ca România să își protejeze imaginea pe plan internațional.
