Norvegia preia proprietățile cetățenilor în situații de conflict armat
Norvegia, ca țară membră NATO, a informat oficial cetățenii că, în cazul unei crize majore de securitate sau al unui conflict armat, statul ar putea utiliza resursele private pentru susținerea apărării. Autoritățile au început să trimită notificări proprietarilor de clădiri, ambarcațiuni și utilaje, explicând că aceste bunuri ar putea fi necesare armatei, în funcție de situație.
Rechiziția pregătitoare: un mecanism legal
În 2025, aproximativ 14.000 de norvegieni au primit notificări, iar pentru 2026 sunt planificate mai mult de 13.000 de scrisori suplimentare. Aceste documente nu au efecte în timp de pace și nu modifică dreptul de proprietate, dar generează un impact psihologic semnificativ, transformând o ipoteză teoretică într-o posibilitate reală pentru mulți destinatari. Autoritățile subliniază că măsura este una de planificare și nu reprezintă o confiscare iminentă, dar mesajul militar este clar: trebuie să fim pregătiți pentru crize de securitate, inclusiv posibilitatea unui război.
Contextul geografic și militar al Norvegiei
Norvegia are o frontieră terestră de aproape 200 de kilometri cu Rusia, ceea ce o face un punct strategic pentru NATO în nordul Europei. Oficialii subliniază importanța supravegherii maritime și protejării infrastructurii, având în vedere riscurile unui conflict convențional și amenințările hibride, cum ar fi sabotajele și atacurile asupra infrastructurii critice.
Apărarea totală: implicarea societății
Guvernul norvegian promovează conceptul de apărare totală, în care armata, instituțiile civile, companiile și populația colaborează. Anul 2026 a fost declarat „Anul Apărării Totale”, cu exerciții și actualizări ale planurilor de urgență coordonate de Protecția Civilă și Forțele Armate.
Reglementările privind bunurile rechiziționate
Legea norvegiană permite rechiziții de bunuri precum vehicule, nave, clădiri, terenuri, instalații industriale și servicii de muncă specializată, chiar și în timp de pace, cu aprobarea Ministerului Apărării. Această reglementare, deși veche, a generat discuții intense în societatea norvegiană, mai ales în contextul actual de instabilitate.
Concluzie
Notificările trimise de autorități reflectă o consolidare a pregătirii Norvegiei pentru crize, iar pentru cetățeni acestea reprezintă un semnal de alarmă cu privire la realitățile unei securități instabile în Europa de Nord.
