Contaminarea cu microplastice a peștelui din Marea Neagră
O echipă de cercetători de la Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare Marină „Grigore Antipa” din Constanța a realizat o analiză a trei specii marine consumate frecvent de populație, constatând niveluri alarmante de contaminare cu microplastice. Studiul a relevat că 93,3% dintre exemplarele de șprot și rapană, precum și 66,7% dintre midiile colectate din zona de coastă a României conțineau fragmente de plastic cu dimensiuni mai mici de 5 milimetri.
Prezența microplasticelor în organele interne
Lucrarea, publicată în decembrie 2025, indică faptul că particulele de plastic au fost identificate în organele digestive și în țesuturile moi ale speciilor studiate. Cercetătorii au observat un transfer trofic al acestor particule, în special la rapană, care se hrănește cu organisme contaminate.
Riscurile pentru sănătate
Cercetătorii subliniază că, având în vedere că toate cele trei specii sunt consumate de oameni, acestea reprezintă căi potențiale de expunere la microplastice. Ei solicită cercetări suplimentare pentru a identifica sursele de poluare, căile de mediu și riscurile pentru sănătate asociate cu microplasticele din Marea Neagră.
Compararea datelor cu studiile din Bulgaria
Analiza a comparat situația de pe litoralul românesc cu datele obținute de cercetători din Bulgaria, arătând o frecvență mai ridicată a contaminării cu microplastice în România pentru toate cele trei specii studiate. Această diferență este explicată prin poziționarea litoralului românesc în apropierea gurilor de vărsare ale Dunării, care contribuie la o poluare mai intensă a faunei marine locale.
Influența Dunării asupra poluării
Studiul menționează că prezența crescută a microplasticelor în țesuturile speciilor analizate este legată de deversările fluviului Dunărea, care transportă zilnic până la 4,2 tone de materiale plastice. Această cantitate semnificativă de deșeuri este un factor major în contaminarea organismelor marine din zona litoralului românesc.
Tipurile de microplastice identificate
Studiul detaliază compoziția microplasticelor găsite, indicând că fibrele au constituit 93%, 98% și 99% din totalul microplasticelor identificate în midii, rapane și șprot, în timp ce fragmentele au reprezentat doar 7%, 2% și 1%. Distribuția culorilor microplasticelor a variat în funcție de specie, predominând culorile negre, albastre și transparente.
Concluzie
Contaminarea cu microplastice a peștelui din Marea Neagră ridică semne de întrebare serioase privind siguranța alimentară și sănătatea publică, evidențiind necesitatea unor măsuri urgente pentru a aborda problema poluării marine.
