Veniturile pensionarilor în Franța depășesc salariile angajaților activi
În Franța, veniturile medii ale pensionarilor au ajuns să depășească, surprinzător, salariile persoanelor aflate la vârsta activă de muncă, conform unui studiu realizat de Luxemburg Income Study, citat de Financial Times. Spre deosebire de alte țări, precum Germania sau Canada, unde angajații câștigă cu 5–30% mai mult decât pensionarii, în Franța pensiile oferă un avantaj mediu de 1%.
Impactul generației baby boom asupra sistemului de pensii
Fostul premier François Bayrou a explicat că fenomenul este legat de „problema generației baby boom”. Persoanele născute în anii 1950 au contribuit relativ puțin la asigurările sociale, dar acum beneficiază de pensii semnificativ mai mari, finanțate în mare parte din bugetul statului. Această generație a influențat legislativ reducerea vârstei de pensionare, pragul fiind scăzut de la 65 la 60 de ani în 1983 și crescut la 62 de ani în 2010, în urma unor proteste violente.
Cheltuielile cu pensiile în Franța
Cheltuielile cu pensiile reprezintă aproape 14% din PIB-ul Franței, iar un pensionar primește, în medie, de două ori mai mult decât a contribuit. Pensia lunară medie ajunge la aproximativ 1.500 de euro, comparativ cu salariul net mediu al adulților activi, care se situează între 2.600 și 2.700 de euro. Această comparație devine și mai evidentă dacă se ia în considerare întreaga populație adultă, incluzând șomeri și lucrători precari.
Inegalități în sistemul de pensii
Diferențele de venituri devin și mai pronunțate în rândul pensionarilor cu venituri mari. Aproximativ 1,7% dintre aceștia încasează peste 4.500 de euro pe lună, iar foștii manageri de top pot primi chiar peste 100.000 de euro anual, o parte semnificativă provenind din bugetul public. Pensionarea anticipată și creșterea speranței de viață determină ca francezii să petreacă, în medie, 25 de ani la pensie, mai mult decât americanii (20 de ani) sau britanicii (21 de ani).
Provocările reformelor sistemului de pensii
Propunerile de reformare a sistemului de pensii au generat proteste puternice. De exemplu, propunerea președintelui Emmanuel Macron de a ridica vârsta de pensionare de la 62 la 64 de ani a dus la demonstrații masive. Alte propuneri, cum ar fi amânarea unei creșteri planificate a pensiilor, au dus la căderea guvernelor.
O societate în care pensionarii trăiesc mai bine decât angajații activi se confruntă cu provocări complexe în echilibrarea justiției sociale cu sustenabilitatea bugetară.
