Împrumuturi atrase de Ministerul Finanțelor
Ministerul Finanțelor a obținut, marți, 135,5 milioane de lei de la bănci, prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive. Aceasta este după ce, luni, a împrumutat 903 milioane de lei prin două emisiuni de obligațiuni de stat, conform datelor publicate de Banca Națională a României (BNR). În total, statul a atras peste un miliard de lei în doar două zile.
Datoria guvernamentală și contextul economic
Datoria guvernamentală a ajuns în noiembrie 2025 la 60,2% din PIB. Împrumuturile sunt realizate într-un context în care costurile de finanțare rămân ridicate, iar presiunile asupra bugetului de stat persistă din cauza deficitului bugetar și a nevoilor de refinanțare a datoriei publice.
Detalii despre emisiunile de obligațiuni
Conform BNR, Ministerul Finanțelor a atras luni 903 milioane de lei prin emisiuni de obligațiuni de stat, cu dobânzi anuale de 6,64% și 6,11%. Marți, a suplimentat împrumuturile prin sesiuni suplimentare în valoare nominală de 55 milioane de lei și 80,5 milioane de lei, cu un interes ridicat din partea băncilor, care au transmis oferte de 85 milioane de lei și, respectiv, 130 milioane de lei.
Planul de finanțare pentru luna februarie
Ministerul Finanțelor a planificat pentru februarie 2026 împrumuturi de 7,7 miliarde de lei de la băncile comerciale, sumă cu 2,3 miliarde de lei mai mică decât cea din ianuarie 2026, când împrumuturile planificate erau de aproximativ 10 miliarde de lei. Sumele atrase sunt destinate refinanțării și rambursării anticipate a datoriei publice, precum și finanțării deficitului bugetului de stat.
Analiza expertului economic
Analistul economic Adrian Negrescu a declarat că nivelul ridicat al împrumuturilor reflectă presiunile structurale din bugetul public, subliniind că România se împrumută în principal pentru cheltuieli curente, cum ar fi pensii și salarii, și nu pentru investiții. El a avertizat că costurile ridicate ale finanțării ar putea afecta bugetul în anii următori, în special dacă dobânzile se mențin la niveluri ridicate, iar creșterea economică încetinește.
Concluzie
Împrumuturile recente ale Ministerului Finanțelor subliniază o dependență crescută de finanțarea externă pentru a acoperi cheltuielile curente, ceea ce poate avea implicații negative asupra stabilității economice pe termen lung.
