Politica Europeană de Reducere a Emisiilor de CO2 și Impactul Asupra României
Marc Beacom, CEO al Black Sea Oil & Gas (BSOG), a declarat că politica europeană de captare a CO2 reprezintă un atac împotriva României, penalizând producătorii autohtoni de gaz. În cadrul conferinței Economist Romania Government Roundtable 2026, Beacom a subliniat că, în timp ce restul Europei cumpără gaz natural lichefiat din Qatar sau SUA, România este afectată negativ de această legislație.
Critica Politicii UE
Beacom a afirmat că Uniunea Europeană (UE) decide să pedepsească producătorii români, favorizând achizițiile de gaze din țări precum Qatar, Nigeria sau Rusia. Sebastian Burduja, fost ministru al energiei și consilier onorific al premierului României, a adăugat că nu este corect ca România să suporte 25% din obligația de stocare a CO2 la nivelul UE, având în vedere că țara este responsabilă doar pentru 3% din emisiile de carbon la nivel continental.
Companiile Românești Afectate
Legislația europeană de captare a carbonului afectează în special două mari companii producătoare de hidrocarburi din România: OMV Petrom și Romgaz. Acestea se află pe locurile 2 și 3 în rândul companiilor cărora Comisia Europeană le-a impus cantități ridicate de CO2 ce trebuie captate până în 2030. OMV Petrom are o cotă de stocare a CO2 de 5,88 milioane de tone pe an, iar Romgaz, de 4,12 milioane de tone pe an. Black Sea Oil & Gas, care operează prima facilitate de producție offshore recent construită, are o obligație de stocare de 250 de mii de tone pe an.
Acțiuni Legale Împotriva Comisiei Europene
Producătorii români de țiței și gaze naturale, inclusiv Romgaz, OMV Petrom și Black Sea Oil & Gas (BSOG), au intentat anul trecut un proces împotriva Comisiei Europene la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), solicitând anularea Regulamentului UE Net-Zero Industry Act (NZIA).
Concluzie
Politica de reducere a emisiilor de CO2 impusă de UE are implicații semnificative pentru sectorul energetic românesc, afectând competitivitatea producătorilor locali și ridicând întrebări privind echitatea distribuției obligațiilor de mediu în rândul statelor membre.




