Judecătorii contestă noua lege a pensiilor magistraților
Asociația Forumul Judecătorilor din România a solicitat Curții Constituționale să respingă legea care reglementează pensiile magistraților, inițiată de Ilie Bolojan. Judecătorii argumentează că modificările propuse ar elimina de facto pensia de serviciu a magistraților și ar afecta independența justiției, existând riscul unei crize de personal în sistemul judiciar, deja marcat de deficit de personal în anumite zone ale țării.
Decizia Înaltei Curți
Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a decis în unanimitate să sesizeze Curtea Constituțională cu privire la legea pensiilor magistraților. Aceasta este a doua contestație a Instanței Supreme, după ce prima variantă a fost declarată neconstituțională din cauza lipsei avizului CSM. ÎCCJ consideră că Guvernul nu a justificat urgența adoptării legii, iar textul este neclar și imprevizibil, discriminând magistrații față de alte categorii cu pensii speciale.
Declarații oficiale
Purtătorul de cuvânt al ÎCCJ, Victor Alistar, a declarat că proiectul de act normativ discriminează magistrații și încalcă brutal independența justiției, eliminând pensia de serviciu pentru aceștia și contravinând standardelor internaționale stabilite de jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene și a Curții Europene a Drepturilor Omului.
Argumentele ÎCCJ
ÎCCJ a subliniat că Guvernul nu a justificat urgența adoptării legii, care nu este o condiție a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Magistrații au afirmat că nu au fost prezentate date privind impactul economic al reformei pensiilor și că proiectul utilizează termeni juridici inexistenți în legislația actuală. Aceste modificări sunt aplicate brusc, fără o perioadă de tranziție adecvată.
Datele prezentate
- 45% dintre magistrați ar avea vârsta de pensionare crescută la 65 de ani;
- 21% ar trece la o vârstă de pensionare între 60-64 de ani.
Magistrații sunt dezavantajați comparativ cu alte categorii de pensionari, deși statutul lor este garantat constituțional. Standardul minim de calcul pentru toate categoriile de pensii este de 65% din veniturile brute, în timp ce pentru magistrați plafonarea este de maximum 70% din venitul net.
Asumarea răspunderii de către Guvern
Decizia ÎCCJ de a contesta cel de-al doilea proiect vine după ce premierul Ilie Bolojan și-a asumat răspunderea în Parlament. Prima variantă a legii fusese deja contestată la CCR, care a stabilit că nu respectă Constituția din cauza neîndeplinirii termenului legal pentru avizul consultativ al CSM.
Diferența față de primul proiect
Al doilea proiect de lege are o singură diferență majoră față de cel anterior: perioada de tranziție este de 15 ani, în loc de 10.
Principalele prevederi ale legii contestate
- Vârsta standard de pensionare pentru magistrați va fi de 65 de ani;
- Magistrații trebuie să aibă minimum 35 de ani vechime pentru a se pensiona;
- Pensiile vor fi plafonate la maximum 70% din venitul net;
- Pensiile anticipate vor avea o penalizare anuală de 2% până la împlinirea vârstei standard;
- Creșterea vârstei de pensionare va fi eșalonată până în 2036.
În prezent, pensia de serviciu a magistraților reprezintă 80% din ultimul salariu brut. Guvernul a așteptat avizul consultativ al CSM, care a fost negativ.
Concluzie
Contestațiile judecătorilor și îngrijorările exprimate de ÎCCJ privind noua lege a pensiilor magistraților subliniază posibilele implicații negative asupra independenței justiției și stabilității personalului din sistemul judiciar românesc.




