Împrumuturi pentru Ucraina și povara dobânzilor pentru România
România se împrumută pe piețele internaționale la dobânzi de 6–7%, iar europarlamentarii români au votat un împrumut de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, fără dobândă, fără condiționări și fără o dezbatere reală. Aceasta evidențiază poziția României în Uniunea Europeană, contrazicând discursurile despre „solidaritate” și „responsabilitate fiscală”.
Solidaritate selectivă
Sprijinul pentru Ucraina, în contextul războiului, este legitim, dar întrebările se ridică în legătură cu condițiile acordării acestui sprijin și cine suportă costurile. România, ca stat debitor, plătește dobânzi mari și este supusă monitorizării severe, în timp ce Ucraina beneficiază de un împrumut fără dobândă, garantat colectiv, cu un control neclar.
Dublă măsură instituționalizată
Întrebările esențiale cu privire la utilizarea fondurilor rămân fără răspuns: cine verifică utilizarea lor, ce instituție are control real și ce se întâmplă în caz de fraudă? Rapoartele internaționale subliniază problemele de corupție din Ucraina, iar votul pentru acest împrumut fără garanții este considerat iresponsabil.
Rolul europarlamentarilor români
Problema majoră este lipsa unei poziționări critice din partea europarlamentarilor români. Nu au fost propuse amendamente pentru condiționarea fondurilor, măsuri anticorupție sau explicații pentru românii care suportă dobânzi mari. Aceștia s-au comportat ca simpli validatori ai unei decizii deja luate.
Mesajul pentru români
Mesajul transmis este că românii trebuie să suporte austeritate și controale stricte, în timp ce alte țări primesc împrumuturi fără dobândă și excepții de la reguli. Aceasta reflectă o Europă a ierarhiilor, unde unele țări plătesc, iar altele primesc sprijin fără întrebări.
Concluzie
A susține Ucraina nu înseamnă a ignora corupția sau a accepta tratamente inegale. Votul europarlamentarilor români pentru acest împrumut este o greșeală politică și morală, nesocotind interesele României și principiul responsabilității în cheltuirea banului public. Românii cer reguli egale, iar lipsa acestora necesită o reacție fermă.
