Introducerea impozitării progresive în România
Discuția despre impozitarea progresivă a fost reluată recent de ministrul Muncii, Florin Manole, și vicepremierul Tanczos Barna, în contextul presiunilor bugetare și al nemulțumirilor generate de creșterea taxelor indirecte, în special a TVA. Manole consideră că impozitarea progresivă ar fi o alternativă corectă la majorarea TVA și ar putea face sistemul fiscal mai echitabil, în timp ce Barna a afirmat că nu este momentul pentru o astfel de schimbare din cauza lipsei consensului politic, dar a recunoscut că, în viitor, o astfel de măsură ar putea fi acceptabilă.
Definiția impozitării progresive
Impozitarea progresivă presupune aplicarea unei cote diferite de impozit în funcție de venit. Persoanele cu venituri reduse plătesc un procent mai mic din venit, iar cei cu venituri mari sunt impozitați cu cote mai ridicate. Cotele de impozitare nu se aplică asupra întregului venit, ci doar asupra sumei care depășește un anumit prag. De exemplu, într-un sistem cu trei tranșe de 10%, 20% și 30%, un contribuabil va plăti 10% pentru prima parte a venitului, 20% pentru tranșa următoare și 30% doar pentru venitul care depășește ultimul prag.
Consensul politic și opinia specialiștilor
Vicepremierul Tanczos Barna a menționat că discuția despre impozitarea progresivă este dezbătută și în coaliția de guvernare, dar în prezent nu există un consens politic. Barna a subliniat că România nu este o societate „așezată”, comparabilă cu statele din Europa Occidentală, unde impozitarea progresivă funcționează eficient.
Specialiștii consultanți de la Digi24.ro avertizează că România nu are o structură economică adecvată și o capacitate administrativă suficientă pentru a implementa impozitarea progresivă. Kristine Bago, auditor financiar, a explicat că impozitarea progresivă este recomandată țărilor dezvoltate cu o structură variată a veniturilor și o administrație fiscală puternică. În România, majoritatea veniturilor sunt dominate de salarii mici și medii, ceea ce ar putea reduce eficiența impozitării progresive.
Implicarea ANAF și riscurile implementării
Analistul financiar Adrian Negrescu a evidențiat că impozitarea progresivă ar duce la o presiune mai mare asupra salariaților și ar putea determina migrarea veniturilor mari spre economia gri. El a subliniat că ANAF nu are în prezent instrumentele necesare pentru a evalua veniturile totale ale unei persoane în timp real, ceea ce pune sub semnul întrebării fezabilitatea impozitării progresive.
Compararea sistemului actual cu impozitarea progresivă
Gabriel Biriș, avocat specializat în fiscalitate, a criticat ideea impozitării progresive, subliniind că, în perioada 2000-2004, când au existat cote progresive, impozitul pe venit reprezenta în medie 2,8% din PIB. După introducerea cotei unice de 16%, această pondere a crescut la 3,36% din PIB, demonstrând o creștere semnificativă a încasărilor. Biriș a adăugat că, în trecut, presiunea fiscală nu era îndreptată doar către cei foarte bogați, ci și către angajații cu salarii peste medie.
Concluzie
Discuția despre impozitarea progresivă în România evidențiază provocările și riscurile asociate cu implementarea acestei măsuri, având în vedere structura economică actuală și capacitatea administrativă. O eventuală schimbare în sistemul fiscal ar necesita nu doar consens politic, ci și resurse semnificative pentru a asigura o aplicare eficientă și echitabilă.




