Impactul economic al violenței
Violența a devenit o problemă economică majoră la nivel global, cu un impact economic estimat de aproape 20 de trilioane de dolari în 2024, cea mai mare valoare din ultimul deceniu, conform datelor Institute for Economics & Peace. Cheltuielile militare au atins 9 trilioane de dolari, reprezentând aproape jumătate din costul total. Analistul economic Costin Ciora subliniază că această creștere indică o intensificare a tensiunilor globale, având efecte directe asupra economiilor naționale.
Presiunea economică asupra României
Deși România nu este implicată direct în conflicte armate, efectele economice sunt resimțite în bugetul național și în viața cotidiană. Creșterea riscurilor de securitate determină alocarea unor fonduri suplimentare pentru apărare, ceea ce afectează bugetele destinate sănătății, educației și infrastructurii. Potrivit World Economic Forum, riscul unui conflict militar este considerat principala amenințare strategică pentru România.
Clasamentele internaționale de pace
În 2025, România a scăzut cu două poziții în clasamentul Global Peace Index, ajungând pe locul 64. Apropierea de conflictul din Ucraina a modificat evaluarea riscurilor de securitate, crescând percepția asupra riscului de violență.
Vulnerabilitățile sociale din România
Aproximativ 3,5 milioane de români, adică aproape unul din cinci cetățeni, trăiesc în risc de sărăcie. Cele mai afectate categorii sunt copiii și tinerii, cu rate de sărăcie de peste 26% pentru copiii sub 18 ani și peste 22% pentru tinerii între 18 și 24 de ani. Discrepanțele regionale sunt semnificative, București-Ilfov având o rată a sărăciei mult mai scăzută comparativ cu Sud-Vest Oltenia, care se apropie de 30%.
Costurile violenței
Violența generează costuri economice semnificative, care depășesc numărul infracțiunilor raportate. Costurile directe includ pagube materiale, cheltuieli medicale și judiciare, iar costurile indirecte, precum pierderea productivității și traumele psihologice, sunt mult mai greu de cuantificat. Ciora avertizează că violența afectează resursele statului și reduce investițiile în educație și sănătate.
Dificultățile economice și educația
România se confruntă cu dificultăți economice serioase: aproape 40% dintre români nu își pot permite cheltuieli neprevăzute, iar aproape 60% nu pot să își permită o vacanță pe an. Aceste realități contribuie la creșterea tensiunii sociale și pot determina oamenii să recurgă la soluții riscante, inclusiv infracționalitatea. România rămâne sub media europeană la educația superioară, cu doar 23% dintre români având studii terțiare.
Sărăcia copiilor și violența în familie
Unul din patru copii din România se află în risc de sărăcie, ceea ce sporește riscul de excluziune socială în viitor. Violența în familie este o problemă majoră, cu 42% dintre femei raportând că au fost victime ale violenței fizice. În 2025, 51 de femei au fost ucise din cauza violenței domestice, ceea ce echivalează cu o victimă pe săptămână. Statisticile arată că au fost emise peste 11.000 de ordine de protecție provizorii, multe dintre ele încălcate de agresori.
Concluzie
Violența generează sărăcie, iar sărăcia alimentează criminalitatea, creând un cerc vicios care afectează economia. Intervențiile punctuale sunt esențiale pentru a rupe acest ciclu, iar educația este considerată cheia pentru o dezvoltare sustenabilă și reducerea violenței.
