Impactul PNRR asupra economiei României
Creșterea economică a României din ultimii ani a fost susținută semnificativ de fondurile din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Un studiu al Băncii Naționale a României indică faptul că, în perioada 2022-2024, aceste fonduri au contribuit cu peste 1 punct procentual la creșterea PIB. Totuși, întârzierile în implementarea reformelor și rata scăzută de absorbție amenință aceste beneficii. Până în toamna lui 2025, România a îndeplinit doar 27% din jaloanele asumate și a atras mai puțin de 40% din fonduri, riscând astfel să piardă o parte considerabilă din bani înainte de terminarea programului, pe 30 august 2026.
Contribuția PNRR la PIB
Studiul a folosit metoda controlului sintetic pentru a estima evoluția economiei României în absența PNRR, concluzionând că impactul cumulativ al acestuia asupra PIB-ului a depășit 1 punct procentual. De asemenea, analiza pe 11 economii din Europa Centrală și de Est arată că o creștere de 1 punct procentual a fondurilor europene atrase este asociată cu o creștere economică suplimentară de aproximativ 0,5 puncte procentuale. Efectele pe termen mediu pot ajunge la 1,2-1,3 puncte procentuale, cu un maxim la circa trei ani după cheltuirea fondurilor.
Factori care influențează eficiența fondurilor europene
Studiul evidențiază că eficiența fondurilor europene depinde de calitatea instituțiilor. În economiile cu o administrație slabă și corupție ridicată, efectul asupra creșterii economice este limitat. În absența unui cadru instituțional solid, fondurile europene cresc PIB-ul pe cap de locuitor cu doar 0,11 puncte procentuale, în timp ce, în economiile cu un control al corupției mai bun, acest efect urcă până la 0,64 puncte procentuale.
Problemele de absorbție în România
România se află printre statele UE cu cele mai mari alocări PNRR raportate la PIB, dar ritmul de absorbție este printre cele mai slabe din Uniune, cu mai puțin de 40% din fonduri primite și doar 27% din ținte îndeplinite până în noiembrie 2025. La nivelul UE, rata medie de absorbție era de 56,4%. Întârzierile sunt cauzate de capacitatea administrativă limitată, proceduri legislative lungi, inflație ridicată și probleme în lanțurile globale de aprovizionare. România a fost nevoită să își revizuiască PNRR de două ori, reducând alocarea totală de la 8,1% din PIB la 6,1% din PIB.
Perspective după 2026
După termenul-limită de finalizare a PNRR, pe 30 august 2026, statele membre nu vor mai putea utiliza acest instrument. Dacă România reușește să absoarbă integral fondurile rămase, impactul asupra PIB-ului în 2026 ar putea depăși 1 punct procentual, dar acest scenariu depinde de ritmul real de implementare. În caz contrar, neatragerea fondurilor ar putea conduce la suspendarea proiectelor sau la finanțarea lor din bugetul național, afectând deficitul bugetar.
Riscuri și soluții pentru economia României
Între 2007 și septembrie 2025, România a primit aproximativ 100 de miliarde de euro din fonduri europene, în timp ce contribuția la bugetul UE a fost de 35 de miliarde, rezultând intrări nete de 65 de miliarde de euro. Totuși, finalizarea PNRR ar putea genera un șoc investițional prin reducerea bruscă a investițiilor publice, afectând creșterea economică și balanța de plăți. Acest șoc ar putea fi atenuat parțial prin fondurile din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027 și prin noul program european SAFE, destinat securității, care permite accesarea de împrumuturi echivalente cu 4,7% din PIB.
În concluzie, succesul PNRR este esențial pentru continuarea creșterii economice a României, iar provocările legate de absorbție și implementare trebuie adresate urgent pentru a evita pierderile financiare și impactul negativ asupra economiei după 2026.
