Reducerea posturilor în administrația locală
Un studiu guvernamental arată că, în cazul unei reduceri cu 40% a numărului maxim de posturi admise în administrația locală, 13.098 de angajați ar fi disponibilizați la nivel național, ceea ce reprezintă 10% din totalul posturilor efectiv ocupate. Această măsură ar afecta 1.655 de unități administrativ-teritoriale, adică 51% din numărul total de unități din țară.
Județele cele mai afectate
Conform studiului, județele cele mai afectate de această reducere ar fi: Prahova (724 de posturi ocupate reduse), Argeș (649), Suceava (627) și Mureș (513). De asemenea, Municipiul București ar avea 709 posturi ocupate reduse.
Județele mai puțin afectate
În contrast, județele mai puțin afectate ar fi: Bihor (53 de posturi ocupate reduse), Tulcea (60), Bistrița-Năsăud (125), Vaslui (129), Arad (136) și Călărași (138).
Reducerea procentuală a posturilor
Procentual, județele cele mai afectate ar include Galați (17% din totalul posturilor ocupate), Argeș (16%), Sălaj (16%), Mehedinți (15%) și Prahova (15%). Județele cu cele mai mici reduceri procentuale sunt Bihor (2%), Tulcea (4%) și Arad (5%).
Unitățile administrativ-teritoriale cu cele mai multe reduceri
În ceea ce privește primăriile, cele mai multe unități care ar trebui să reducă posturi se află în județele: Buzău (69), Prahova (68), Dolj (65), Iași (65), Dâmbovița (62), Vrancea (62), Galați (61), Argeș (58) și Mureș (56).
Contextul actual al posturilor în administrația publică
Premierul Ilie Bolojan a declarat că o reducere cu 25% a numărului maxim de posturi ar avea efecte „aproape nule”, deoarece ar viza în principal posturi vacante sau neînființate. În România, numărul maxim de posturi aprobate este de 190.000, iar prin organigrame au fost aprobate 164.000 de posturi, dintre care 129.000 sunt ocupate. Astfel, aproximativ 61.000 de posturi sunt vacante sau neînființate.
Concluzie
Reducerea numărului de posturi în administrația locală ar putea avea un impact semnificativ asupra angajaților și funcționării unităților administrativ-teritoriale, generând întrebări privind eficiența și sustenabilitatea administrației publice locale în România.
