Guvernul a desemnat primele 17 companii pentru reformă
Guvernul României a decis, în ședința din vineri, să includă primele 17 companii în procesul de reformă, sub analiza Comitetului interministerial pentru sprijinirea implementării Reformei 9 (CNR9), condus de vicepremierul Oana Gheorghiu. Printre acestea se numără TAROM, Metrorex, companiile CFR și altele propuse de ministerele competente. Premierul a menționat că aceste firme vor avea bugetele aprobate imediat după adoptarea bugetului național.
Deciziile esențiale pentru modernizarea guvernanței corporative
Executivul a anunțat că au fost luate două decizii esențiale pentru modernizarea guvernanței corporative a companiilor de stat, conform criteriilor OECD și cerințelor din PNRR. Aceste decizii au fost adoptate printr-un Memorandum propus de vicepremierul Oana Gheorghiu, care a fost elaborat împreună cu instituțiile de resort. Memorandumul definește rolurile instituțiilor implicate în procesul de reformă și stabilește un mecanism de coordonare și monitorizare a reformării companiilor de stat.
Rolul Comitetului interministerial
Comitetul interministerial pentru sprijinirea implementării Reformei 9 va coordona și monitoriza analizele, evaluările și implementarea reformei întreprinderilor publice. Ministerele de linie și AMEPIP își vor păstra responsabilitățile, iar Comitetul va propune o metodologie unitară de analiză a performanțelor întreprinderilor publice. Acesta va monitoriza transmiterea datelor relevante și va valida analizele privind listarea și restructurarea companiilor centrale de stat.
Companiile incluse în procesul de reformă
Lista celor 17 companii propuse de ministere include:
- Societatea Electrocentrale Grup SA (Ministerul Energiei)
- Societatea Electrocentrale București SA (Ministerul Energiei)
- Societatea OIL Terminal SA (Ministerul Energiei)
- Compania Națională pentru Controlul Cazanelor, Instalațiilor de Ridicat și Recipientelor sub Presiune (Ministerul Energiei)
- Societatea Națională de Transport Feroviar de Marfă „CFR Marfă” S.A (Ministerul Transporturilor și Infrastructurii)
- ROFERSPED S.A (Ministerul Transporturilor și Infrastructurii)
- C.F.R- I.R.L.U. S.A (Ministerul Transporturilor și Infrastructurii)
- Societatea de Administrare Active Feroviare S.A.A.F -S.A (Ministerul Transporturilor și Infrastructurii)
- Societatea Feroviară de Turism S.F.T-C.F.R- S.A (Ministerul Transporturilor și Infrastructurii)
- Societatea Națională a Căilor Ferate Române S.N.C.F.R (Ministerul Transporturilor și Infrastructurii)
- Compania Națională de Căi Ferate C.F.R SA (Ministerul Transporturilor și Infrastructurii)
- Societatea Telecomunicații CFR S.A (Ministerul Transporturilor și Infrastructurii)
- Tipografica Filaret S.A (Ministerul Transporturilor și Infrastructurii)
- Societatea Națională de Transport Feroviar de Călători „C.F.R. Călători” S.A (Ministerul Transporturilor și Infrastructurii)
- Societatea de Reparații Locomotive C.F.R-S.C.R.L Brașov (Ministerul Transporturilor și Infrastructurii)
- Societatea de Transport cu Metroul București „Metrorex” S.A (Ministerul Transporturilor și Infrastructurii)
- Compania „TAROM” (Ministerul Transporturilor și Infrastructurii)
De asemenea, Guvernul a menționat că Societatea PETROTRANS SA este în faliment și a fost propusă de Ministerul Energiei pentru analiză.
Criteriile de selecție a companiilor
Ministerele au selectat aceste companii conform criteriilor stabilite în Strategia privind Reforma companiilor de stat. În cadrul acestei strategii, întreprinderile sunt clasificate nu doar pe baza cifrelor financiare, ci și în funcție de rolul strategic pe care îl au în economie. Harta Sectorială 2035 este în curs de realizare pentru a defini rolul statului pe sectoare.
Clasificarea companiilor
Companiile au fost clasificate în cinci categorii:
- Companii strategice esențiale: infrastructuri critice, rol fără substitut privat, impact asupra securității naționale.
- Companii necesare, dar ineficiente: rol public important, performanță slabă.
- Companii neviabile economic: pierderi constante, fără rol public justificat.
- Companii suprapuse sectorial: redundanțe în activitate.
- Companii comerciale: operează pe piață competitivă, fără rol public.
Concluzie
Aceste măsuri de reformă reprezintă un pas semnificativ în modernizarea companiilor de stat din România, având potențialul de a îmbunătăți eficiența și performanța acestora, în contextul unei economii în schimbare.
