Controversa privind implicarea SRI în combaterea corupției
Augustin Zegrean, fost președinte al Curții Constituționale a României, se opune ferm propunerii președintelui Nicușor Dan de a înființa o unitate specială în cadrul Serviciului Român de Informații (SRI) dedicată corupției. Zegrean subliniază că această implicare ar reprezenta un regres, având în vedere că România a renunțat cu dificultate la practici anterioare în care SRI intervenea în anchetele penale.
Deciziile anterioare ale CCR
În urmă cu mai mulți ani, Curtea Constituțională a decis că ofițerii SRI nu pot interveni în anchetele penale, având voie să efectueze interceptări doar pe baza unor mandate de siguranță națională. Augustin Zegrean consideră că ideea de a permite SRI să se implice în cazurile de corupție ar reprezenta un pas înapoi în respectarea statului de drept.
Punctul de vedere al președintelui Nicușor Dan
Nicușor Dan a declarat că noua Strategie Națională de Apărare va include explicit un capitol dedicat corupției, ceea ce va conduce la crearea unei secțiuni în SRI axată pe culegerea de informații despre cazuri majore de corupție, care vor fi transmise procurorilor. Această unitate va opera sub acoperire, păstrând atribuțiile tradiționale ale SRI în domenii precum contraspionajul și crima organizată.
Argumentele împotriva inițiativei
Zegrean avertizează că o astfel de decizie ar putea duce la abuzuri, menționând că SRI a dorit dintotdeauna să nu mai fie necesară aprobarea judecătorului pentru a realiza urmăriri penale. Acesta își exprimă îngrijorarea că, prin reintroducerea implicării SRI în combaterea corupției, România ar putea reveni la vremuri mai puțin favorabile din punct de vedere al respectării drepturilor fundamentale.
Concluzie
Discuțiile privind implicarea SRI în combaterea corupției subliniază tensiunea existentă între nevoia de a combate acest fenomen și respectarea principiilor statului de drept, având implicații semnificative asupra modului în care sunt gestionate anchetele penale în România.
