Căsătorii succesive și crime
Kolsum Akbari, originară din provincia Mazandaran, Iran, este acuzată de uciderea a 11 soți, utilizând aceeași metodă timp de 22 de ani. Aceasta se căsătorea cu bărbați în vârstă, singuri și cu o situație materială bună, pe care apoi îi otrăvea pentru a le moșteni averea. Pentru a evita suspiciunile, își alegea victimele din orașe diferite, ceea ce a făcut ca autoritățile să nu poată lega cazurile imediat.
Modus operandi
Akbari obișnuia să le administreze partenerilor un amestec letal de medicamente pentru diabet, tranchilizante, medicamente pentru tensiune și alcool industrial. În cazurile în care otrava nu avea efectul dorit, aceasta recurgea la sufocare cu perne. Conform declarațiilor sale, Kolsum Akbari a spus anchetatorilor: „Nu mai știu câți bărbați am omorât. Poate 13, poate 15. Nu-mi amintesc exact.”
Seria crimelor
Conform dosarului, primele morți suspecte au început în anul 2000 și au continuat până în 2023. Printre victime se numără Mirahmad Omrani (69 de ani), care a murit la o lună după nuntă, Esmail Bakhshi (62 de ani), decedat la două luni după căsătorie, și Ganjali Hamzei (83 de ani), care a murit la doar 43 de zile după cununie. Unul dintre soți, Masih Nemati, a supraviețuit unei tentative de otrăvire în 2020, dar a ales să o alunge pe Akbari fără să anunțe poliția, permițându-i astfel să continue seria de crime.
Descoperirea cazului
Lanțul de morți suspecte s-a încheiat în 2023, după decesul brusc al ultimului soț, Gholamreza Babaei. Fiul acestuia a devenit suspicios și, după ce a aflat de trecutul văduvei, a alertat autoritățile. Anchetatorii au reușit să lege cazurile și să identifice toate victimele legate de aceeași femeie.
Acuzarea și consecințele
Kolsum Akbari este acum acuzată oficial de 11 crime cu premeditare și o tentativă de omor. Peste 45 de persoane, inclusiv moștenitorii victimelor, s-au constituit parte civilă în dosar. Procurorii afirmă că motivele principale au fost banii, iar mare parte din averile obținute au fost transferate fiicei inculpatei. Dacă va fi găsită vinovată, femeia riscă pedeapsa capitală, iar instanța urmează să audieze toți reclamanții înainte de pronunțarea sentinței.
Acest caz neobișnuit ridică întrebări serioase despre eficiența sistemului de justiție și despre modul în care pot fi prevenite astfel de crime în viitor.
