Respingerea desfășurării forțelor de pace în Ucraina
Inițiativa europeană de a desfășura trupe de menținere a păcii în Ucraina se confruntă cu obstacole diplomatice semnificative. Liderii europeni, sub protecția anonimatului, recunosc că această operațiune depinde de acordul președintelui Vladimir Putin. State precum Franța și Regatul Unit au declarat că forțele lor nu vor intra în Ucraina fără consimțământul Rusiei, temându-se că, în absența acestuia, militarii europeni ar deveni „ținte legitime” de război. Această poziție conferă Kremlinului un drept de veto de facto asupra arhitecturii de securitate propuse, lăsând guvernele europene într-o poziție de negociere vulnerabilă, în contextul în care opinia publică din Germania și Franța se opune unei implicări militare directe.
Maraton diplomatic la Geneva
În timp ce Europa așteaptă reacții de la Moscova, la Geneva au început discuții esențiale între delegația Ucrainei, condusă de Rustem Umerov, și reprezentanții speciali ai lui Donald Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner. Această întâlnire are loc într-un context de agresivitate extremă, Rusia lansând un atac masiv cu rachete balistice și drone asupra Kievului și altor orașe importante, precum Harkov, unde s-au înregistrat numeroase victime civile.
Negocieri complicate și cerințe contradictorii
Donald Trump i-a transmis președintelui Volodimir Zelenski dorința sa de a încheia conflictul în termen de o lună. Cu toate acestea, negocierile sunt blocate pe subiecte esențiale. Rusia solicită controlul total asupra regiunii Donețk și amenință cu anexarea forțată dacă cererea nu este acceptată. Ucraina, pe de altă parte, refuză orice cedare teritorială fără garanții solide de securitate care să prevină o viitoare agresiune. Președintele Zelenski speră că progresele de la Geneva vor conduce la o întâlnire directă între lideri, considerată esențială pentru rezolvarea problemelor legate de integritatea Donbasului și viitorul suveranității ucrainene.
Contextul conflictului și implicațiile negocierilor
Discuțiile curente, bazate pe planul american propus la sfârșitul anului precedent, au loc la patru ani de la invazia pe scară largă a Ucrainei. Conflictul a dus la sute de mii de morți și distrugeri masive în sudul și estul țării, influențând semnificativ formatul negocierilor de la Geneva. În timp ce Washingtonul caută o soluție rapidă, Kievul avertizează că o pace fără mecanisme clare de descurajare ar putea duce la un nou asalt, punând presiune asupra marilor puteri să găsească un compromis între cererile teritoriale ale Rusiei și nevoile de supraviețuire ale Ucrainei.
În concluzie, desfășurarea forțelor de pace în Ucraina rămâne un subiect delicat, cu implicații semnificative pentru securitatea europeană și stabilitatea regională, în contextul unei agende diplomatice complexe și al unei agresiuni continue din partea Rusiei.
