Declinul Demografic în Europa
Europa se confruntă cu o schimbare demografică majoră, fără precedent în ultimul secol. Conform datelor Institutului Național de Statistică al Franței (INSEE), pentru prima dată din 1918, numărul deceselor a depășit pe cel al nașterilor la nivel continental. Această situație afectează inclusiv state care anterior aveau rate ale fertilității superioare mediei europene.
Soldul Natural Negativ
Raportul anual al INSEE arată că, în 2025, soldul natural al populației europene a devenit negativ. Aceasta nu se datorează unei creșteri anormale a mortalității, ci unei scăderi continue a natalității, agravată de îmbătrânirea populației. În Franța, de exemplu, au fost înregistrate 651.000 de decese și doar 645.000 de nașteri, marcând astfel primul bilanț negativ de la sfârșitul Primului Război Mondial.
Cauzele Declanșării Declinsului Demografic
Economiștii identifică tendințe care se manifestă de peste cincizeci de ani ca fiind cauze ale acestei evoluții. Peter Vanden Houte, economist-șef la ING Belgia, subliniază că scăderea natalității a început odată cu introducerea contracepției în anii ’70, iar generațiile născute în anii ’50 și ’60 devin acum predominante. În plus, numărul femeilor aflate la vârsta fertilă a scăzut, iar vârsta la care femeile au primul copil a crescut constant, ceea ce a dus la o reducere a nașterilor.
Trenduri Demografice în Europa
INSEE raportează o scădere continuă a nașterilor din 2007, cu un minim istoric atins în 2025. De asemenea, decesele continuă să crească, chiar și fără crize sanitare majore, pe fondul îmbătrânirii populației. Aceste modele demografice se manifestă pe întregul continent, inclusiv în regiuni care anterior erau mai rezistente la declinul demografic.
Impactul Asupra Forței de Muncă și Economiei
Consecințele economice sunt deja vizibile, forța de muncă diminuându-se mai rapid decât populația totală, afectând astfel creșterea economică. Zsolt Darvas, cercetător la think-tank-ul Bruegel, afirmă că declinul demografic nu mai este o problemă localizată în sudul Europei, ci una generalizată, cu rate de fertilitate mult sub nivelul necesar pentru menținerea populației, situându-se în jurul valorii de 1,6 copii per femeie.
Provocările Politicilor de Stimulare a Natalității
Chiar și în Scandinavia, cunoscută pentru politicile sociale avansate, declinul natalității poate fi încetinit, dar nu inversat. În țările care au implementat stimulente financiare pentru creșterea natalității, precum Ungaria, ratele de fertilitate continuă să scadă, indicând o problemă structurală și de lungă durată.
Concluzie
Declinul demografic din Europa are implicații profunde pentru structura socială și economică a continentului, iar măsurile de atenuare a acestui fenomen se dovedesc a fi dificile și insuficiente.
