Fragilitatea economiei românești
Economia României se află într-o perioadă dificilă, caracterizată prin scăderea vânzărilor, presiunea inflației și majorarea taxelor. Datele provizorii publicate de INS arată o scădere a PIB-ului cu 0,2% în trimestrul III din 2025 comparativ cu trimestrul anterior. Analistul economic Adrian Negrescu subliniază că aceste semnale indică o economie „la limită”, afectată de șocurile scumpirilor din ultimul an.
Contribuția sectoarelor economice
Deși PIB-ul pe primele nouă luni din 2025 este superior celui din 2024, această creștere nu este solidă, fiind rezultatul restructurărilor companiilor. Sectorul construcțiilor a avut cea mai mare contribuție pozitivă, cu un avans de 8,5%, care a adus +0,5% la formarea PIB-ului. Agricultura (+6,8%) și sectorul IT & comunicații (+2,9%) au avut, de asemenea, o evoluție pozitivă, dar insuficientă pentru a compensa pierderile din alte domenii. Industria a scăzut cu 0,4%, comerțul a crescut modest cu 0,1%, iar intermedierile financiare s-au redus cu 0,6%. Exportul net a avut un impact negativ de -0,8%, în condițiile în care importurile au crescut cu 5,1% față de exporturi (+3,7%).
Previziuni pentru trimestrul IV
Negrescu consideră că trimestrul IV ar putea aduce o creștere, susținută de încasările fiscale din TVA, impozit pe profit și contribuții salariale. Totuși, el avertizează că acest lucru nu este suficient pentru a asigura o revenire sustenabilă. „Economia revine pe plus, dar asta nu ne încălzește prea mult. Este posibil ca și în 2026 să vedem oscilații economice”, a spus Negrescu.
Riscurile economice și fiscale
Riscurile principale provin din noul regim fiscal, care descurajează investițiile. Impozitul minim pe cifra de afaceri și taxa pe construcțiile speciale pot afecta grav economia, iar în lipsa unor ajustări, „acalmia economică” s-ar putea transforma într-un declin accentuat. Negrescu atrage atenția asupra faptului că, în prezent, prețurile la energia electrică pentru firme sunt printre cele mai ridicate din Uniunea Europeană, ceea ce reduce competitivitatea producătorilor locali.
Comportamentul consumatorilor și al instituțiilor
Cheltuielile gospodăriilor au crescut cu doar 0,5%, iar cheltuielile administrației publice au scăzut (-1% individual, -0,9% colectiv). Aceste date sugerează că atât populația, cât și instituțiile taie costuri pentru a se proteja. Românii economisesc și amână achizițiile. Negrescu subliniază că, fără stimulente, cum ar fi reducerea taxelor pe muncă și facilități pentru exportatori, este greu de crezut că oamenii își vor recăpăta curajul să consume și să investească.
Concluzie
Economia românească se confruntă cu multiple provocări, iar măsurile fiscale actuale pot agrava situația. O revigorare în trimestrul IV ar putea oferi o speranță, dar fără ajustări semnificative, perspectivele pe termen lung rămân incerte.
