Datoria publică a României depășește 60% din PIB
Datoria administrației publice a României a crescut în noiembrie 2025 la 1.121 miliarde de lei, comparativ cu 1.116 miliarde de lei în octombrie. Astfel, ponderea datoriei guvernamentale în PIB a ajuns la 60,2%, marcând o creștere față de 60% în luna anterioară. Această depășire a pragului de 60% reprezintă o premieră pentru România și este considerată un semnal de alarmă conform tratatelor europene.
Structura datoriei publice
Evoluția datoriei publice a fost influențată de modificarea structurii acesteia. Datoria pe termen mediu și lung a scăzut la 1.043 miliarde de lei, în timp ce datoria pe termen scurt a crescut semnificativ la 77,788 miliarde de lei. Majoritatea datoriei publice este reprezentată de titluri de stat, totalizând 905,094 miliarde de lei, iar împrumuturile directe sunt de 192,601 miliarde de lei. Din punct de vedere valutar, datoria în lei este de 516,36 miliarde de lei, cea în euro este de 490,4 miliarde de lei echivalent, iar datoria în dolari americani este de 112,77 miliarde de lei echivalent.
Datoria administrației centrale și locale
Datoria administrației publice centrale a crescut la 1.097 miliarde de lei în noiembrie, de la 1.091 miliarde de lei în luna precedentă, majoritatea fiind contractată pe termen mediu și lung. În contrast, datoria administrațiilor locale a scăzut ușor la 24,293 miliarde de lei. Datoria internă a administrației publice a ajuns la 551,6 miliarde de lei, reprezentând 29,6% din PIB, în timp ce datoria externă se situează la 569,84 miliarde de lei, echivalent cu 30,6% din PIB.
Avertismentul analistului economic
Analistul economic Adrian Negrescu subliniază că presiunea reală provine din costurile de plată ale datoriei, în contextul unei economii în încetinire. În 2026, România va avea de plătit 30 de miliarde de euro în contul acestei datorii, cu o creștere de aproximativ un miliard de euro pe săptămână. Negrescu menționează că împrumuturile sunt destinate în principal acoperirii cheltuielilor curente, precum pensii și salarii, în loc de investiții. El sugerează că soluția ar fi reducerea cheltuielilor statului și restructurarea aparatului public pentru a diminua nevoia de finanțare.
Perspectivele datoriei publice
Ministerul Finanțelor încearcă să gestioneze presiunea datoriei prin rostogolirea creditelor și extinderea maturității împrumuturilor, dar aceasta este o soluție temporară. Negrescu avertizează că, în absența reformelor și a redirecționării împrumuturilor către investiții care să sprijine creșterea economică, datoria publică ar putea ajunge la 70% din PIB în următorii ani, punând în discuție capacitatea de plată a statului. Creșterea datoriei se va traduce prin taxe și impozite mai ridicate în viitor, afectând astfel și generațiile următoare.
În concluzie, situația actuală a datoriei publice a României ridică serioase semne de întrebare asupra sustenabilității financiare a statului și a impactului asupra viitoarelor politici fiscale.
