Datoria națională a României
Datoria publică a României a atins 57,8% din PIB la sfârșitul lunii mai 2025, conform Ministerului Finanțelor. Aceasta înseamnă că fiecare cetățean român are o obligație de aproximativ 11.000 de euro.
Context și date financiare
Datoria guvernamentală, calculată conform metodologiei Uniunii Europene, a fost estimată pe baza PIB-ului cumulat din ultimele patru trimestre (T2 2024 – T1 2025). Planul de finanțare pentru 2025, în valoare de 232 miliarde lei, a fost acoperit în proporție de 52% până la 31 mai 2025. Datoria brută include fonduri pentru implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și pentru acoperirea deficitului bugetar.
Măsuri de consolidare fiscală
Guvernul a adoptat un pachet de măsuri fiscale pentru a menține datoria publică la un nivel sustenabil. Printre măsurile principale se numără:
- Creșterea TVA de la 19% la 21% și ajustarea cotelor reduse de la 5% și 9% la 11%;
- Majorarea accizelor pentru combustibili și alcool;
- Introducerea contribuției CAS pentru pensiile mari;
- Reducerea cheltuielilor, inclusiv înghețarea salariilor publice.
Obiectivele pe termen lung
Până în 2031, Guvernul își propune să reducă deficitul bugetar la 2,5% din PIB și să mențină datoria publică sub 60% din PIB, cu o traiectorie descendentă până în 2041. Aceste măsuri vizează îmbunătățirea percepției investitorilor și reducerea costurilor de finanțare ale statului.
Consecințele depășirii pragului critic
Pragul critic pentru înghețarea pensiilor și salariilor este de 55% din PIB. Dacă datoria depășește acest prag, Guvernul este obligat să adopte măsuri de ajustare fiscală, care pot include înghețarea creșterilor salariale și a pensiilor.
Concluzie
Explozia datoriei naționale a României ridică semne de întrebare cu privire la sustenabilitatea financiară a statului și la impactul măsurilor fiscale asupra cetățenilor, având potențialul de a influența negativ stabilitatea economică pe termen lung.
