Recesiunea tehnică în România: o analiză a impactului economic
România a intrat oficial în recesiune tehnică, cu o scădere a PIB-ului de două trimestre consecutive în 2025. Totuși, semnele de încetinire erau evidente încă din 2024, când economia a înregistrat o scădere de -0,4% în două trimestre. Cosmin Marinescu, viceguvernator al BNR, subliniază că această recesiune tehnică nu trebuie confundată cu o criză economică profundă, ci trebuie analizată în contextul european.
Definiția recesiunii tehnice
Conform definiției, recesiunea tehnică este caracterizată prin două trimestre consecutive de scădere economică, dar Marinescu clarifică faptul că acest lucru nu echivalează automat cu o criză economică severă. Recesiunea economică profundă implică deteriorarea durabilă a activității economice, cu efecte negative asupra veniturilor, investițiilor și locurilor de muncă.
Declinul economic și ajustările bugetare
Anul 2024 a fost marcat de o creștere modestă de 0,9%, în ciuda unui stimul fiscal semnificativ, în timp ce deficitul bugetar a ajuns la 9,3% din PIB. Această situație a dus la dezechilibrarea balanței externe, cu o cerere internă crescută acoperită în mare parte din importuri, determinând necesitatea consolidării fiscale.
Impactul ajustărilor bugetare în 2025
În 2025, economia României a continuat să se contracte, cu un consum în scădere (-0,6% în primul trimestru). Gospodăriile au devenit mai prudente, iar firmele au amânat investițiile. Rata șomajului a crescut, iar deficitul de cerere s-a adâncit. Indicatorii economici arată o traiectorie descendentă, ceea ce confirmă necesitatea ajustărilor bugetare.
Investițiile ca nou motor al creșterii
În ciuda creșterii modeste de 0,6% din 2025, structura creșterii economice s-a schimbat, fiind susținută de investiții în loc de consum. Investițiile în utilaje, mijloace de transport și construcții noi au crescut, iar fondurile europene au jucat un rol esențial în stimularea competitivității economice.
Nevoia de consolidare fiscală
Cosmin Marinescu afirmă că ajustările bugetare nu puteau fi evitate, subliniind riscurile asociate cu acumularea datoriei publice. Politica monetară a adoptat o abordare prudentă, menținând rata dobânzii într-un echilibru delicat, în timp ce politica fiscală a fost constrânsă de necesitatea consolidării.
Perspectivele pentru 2026
2026 se anunță ca un test major pentru maturitatea economică a României. Consolidarea finanțelor publice trebuie să continue, însoțită de reforme structurale. Marinescu avertizează că, fără disciplină bugetară și investiții, revenirea la o creștere economică sănătoasă și sustenabilă nu este posibilă.
Recesiunea tehnică ar putea să nu fie dramatică, dar subliniază necesitatea imperativă de reforme și consolidare fiscală pentru a asigura o dezvoltare economică sustenabilă pe termen lung.
