Controversa privind selecția pentru conducerea Apelor Române
Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a anunțat selecția pentru șefia Apelor Române pe 5 ianuarie, într-o perioadă în care majoritatea instituțiilor publice erau în vacanță. Termenul limită pentru depunerea dosarelor este 12 ianuarie, ceea ce ridică semne de întrebare asupra transparenței procesului. Această grabă amintește de practici anterioare criticate de Curtea de Conturi, când licitații publice erau adjudecate rapid, limitând concurența reală.
Obstacole în procesul de aplicare
Candidatul trebuie să depună un cazier judiciar, care, conform legislației MAI, poate fi eliberat în maximum trei zile. Cu zilele de 6 și 7 ianuarie fiind libere, este improbabil ca un candidat să poată obține documentul necesar în timp util. Această situație ridică suspiciuni cu privire la eventualele informații privilegiate de care ar putea beneficia unii candidați. De asemenea, formularea care solicită un cazier fără condamnări pentru corupție sau trafic de influență sugerează că alte infracțiuni nu ar exclude candidatul.
Cerințe și centralizarea procesului de selecție
Candidatul are nevoie de documente de identitate, dovezi ale experienței profesionale sau academice, precum și o scrisoare de intenție de maximum 500 de cuvinte. Toate documentele trebuie trimise pe adresa de e-mail a cabinetului ministrului, ceea ce sugerează o centralizare a întregului proces de selecție de către Diana Buzoianu.
Contextul și istoricul numirilor anterioare
Ministrul subliniază că selecția se bazează pe competență și integritate, în contrast cu numirile politice anterioare. Totuși, această afirmație este umbrită de recentele evenimente, inclusiv demiterea fostului director după incidentul de la barajul Paltinu, care a afectat grav accesul la apă potabilă pentru zeci de mii de oameni. Deși se promite evaluarea interviurilor de către experți internaționali, există îngrijorări că aceștia ar putea fi aceiași specialiști implicați în gestionarea deficitară a crizei de la Paltinu.
Concluzie
Controversa legată de selecția pentru conducerea Apelor Române reflectă o potențială lipsă de transparență și corectitudine în procesul de recrutare, ceea ce ar putea avea consecințe semnificative asupra integrității instituției și a managementului resurselor de apă în România.
