Pomenirea Sfântului Nichifor
Pe 9 februarie, Biserica Ortodoxă îl pomenește pe Sfântul Nichifor, un martir din secolul al III-lea, marcat în calendar cu o cruce neagră.
Viața și prietenia cu preotul Sapriciu
Sfântul Mucenic Nichifor a fost prieten cu preotul creștin Sapriciu. Diavolul a semănat neînțelegere între ei, iar Nichifor, dorind să își ceară iertare, a trimis prieteni la Sapriciu. Neprimind răspunsul dorit, a mers personal la el, căzând la picioarele sale și implorând: „Iartă-mă, părinte, iartă-mă pentru Domnul”. Sapriciu a refuzat să-l ierte, lăsându-l pe Nichifor rușinat.
Prigonirea și martiriul
În perioada de prigonire a creștinilor, Sapriciu a fost condamnat la moarte prin decapitare. Nichifor a alergat să-i ceară iertare, iar prigonitorii i-au spus că este nebun să caute iertare de la cineva care urma să moară. Cu toate acestea, Sapriciu a ales să se leapăde de Hristos, promițând că va jertfi zeilor pentru a scăpa de moarte.
Mărturisirea lui Nichifor
Nichifor, văzând că Sapriciu s-a lepădat, a strigat către călăi: „Eu sunt creștin și cred în Domnul nostru Iisus Hristos, de care Sapriciu s-a lepădat! Deci, tăiați-mă pe mine în locul lui”. Călăii, mirați, nu au îndrăznit să-l execute fără voia ighemonului, dar Nichifor a continuat să se ofere, afirmând că nu se va închina zeilor. Astfel, el a fost decapitat pentru Hristos, în locul lui Sapriciu.
Concluzie
Pomenirea Sfântului Nichifor subliniază importanța iertării și a credinței, chiar și în fața morții, fiind un exemplu de devotament față de Hristos.
