România în criză economică
România se confruntă cu o criză economică severă, evidențiată prin faptul că, în primele opt luni ale anului, peste 14.000 de firme au intrat în insolvență, conform datelor Uniunii Naționale a Practicienilor în Insolvență din România (UNPIR). În București, 2.000 de companii au declarat falimentul în ultimele 12 luni, înregistrând o creștere de 32% față de anul anterior.
Impactul insolvențelor
Aceste insolvențe reprezintă nu doar statistici, ci și tragedii economice. Fiecare dosar deschis înseamnă angajați concediați, furnizori neplătiți și familii afectate. Aceste probleme se traduc în taxe neîncasate, datorii în creștere și o economie în suferință.
Cauzele crizei
Cauzele principale ale creșterii insolvențelor includ:
- Politici fiscale haotice: Guvernul a impus taxe suplimentare asupra mediului privat, afectând IMM-urile.
- Dobânzi ridicate: Accesibilitatea creditelor s-a redus drastic, afectând supraviețuirea firmelor.
- Lanțuri de neplată: Statul, ca principal debitor, întârzie plățile, generând efecte negative în întreg sistemul economic.
- Inflație și consum scăzut: Puterea de cumpărare a românilor a scăzut, afectând firmele care depind de consumul intern.
Reacția Guvernului Bolojan
În fața acestei crize, Guvernul condus de premierul Ilie Bolojan a rămas tăcut, fără a propune soluții viabile. În loc să abordeze realitatea economică, acesta promovează „performanțele bugetare” și „reformele curajoase”, ignorând gravitatea situației.
Consecințele sociale
Insolvențele nu afectează doar companiile, ci și societatea în ansamblu, generând:
- Creșterea șomajului, cu mii de oameni rămânând fără locuri de muncă.
- Scăderea veniturilor la buget, afectând capacitatea statului de a plăti pensii și salarii.
- Migrarea economică a românilor care nu găsesc oportunități în țară.
- Extinderea economiei negre, pe fondul falimentelor legale.
Ce ar trebui făcut?
Există soluții pentru a contracara aceste probleme, dar necesită curaj politic:
- Amnistie fiscală pentru IMM-urile afectate de crizele recente.
- Eșalonarea obligațiilor fiscale, nu doar promisiuni.
- Credite garantate de stat cu dobânzi rezonabile pentru stimularea investițiilor.
- Plata datoriilor statului către mediul privat.
- Simplificarea birocrației și digitalizarea proceselor.
Concluzie
România se află într-o situație delicată, cu 14.000 de firme în insolvență, reflectând incapacitatea guvernului de a gestiona criza economică. Această realitate demonstrează că vinovatul nu sunt firmele sau angajații, ci un guvern care prioritizează propriul aparat în detrimentul economiei naționale.
