Stabilitatea financiară a României sub amenințare
România se confruntă cu riscuri ridicate la adresa stabilității financiare, conform raportului publicat de Banca Națională a României (BNR) în decembrie 2025. Deși sectorul bancar este bine capitalizat și rezilient, vulnerabilitățile sunt generate de dezechilibrele interne, în special de deficitele bugetare mari, și de un climat global tensionat care afectează economia locală.
Cresterea economică lentă
În trimestrul al doilea din 2025, avansul economic al României a fost de doar 0,3% față de anul precedent. Estimările pentru trimestrul al treilea indică o creștere de 1,6%, ușor sub nivelul din 2024. Comisia Europeană estimează o creștere de 0,7%, iar FMI o creștere de 1%, ambele revizuite în jos. Această temperare economică este influențată de procesul de consolidare fiscală, care limitează consumul și investițiile.
Deficitul bugetar ca principal risc intern
Deficitul bugetar rămâne un risc major, ajungând la 102,5 miliarde de lei în primele nouă luni din 2025, echivalentul a aproximativ 5,4% din PIB. Rectificarea bugetară preconizează un deficit de 8,4% din PIB, mult peste ținta stabilită cu Comisia Europeană. În același timp, datoria publică a atins 57,2% din PIB, cu o creștere de peste șase puncte procentuale într-un an, ceea ce poate submina încrederea investitorilor.
Absorbția fondurilor europene și impactul asupra investițiilor
Absorbția fondurilor europene este scăzută, România reușind să atragă sub 40% din cei 28 de miliarde de euro disponibili prin PNRR până în noiembrie 2025. Comisia Europeană a revizuit în scădere alocările, limitându-le la 21,41 miliarde de euro, ceea ce restricționează capacitatea de finanțare a investițiilor strategice.
Reziliența populației și presiuni pe sectorul companiilor
Populația rămâne relativ rezilientă, cu un nivel de îndatorare sustenabil și o avuție netă crescută cu aproape 8% în iunie 2025. Cu toate acestea, companiile se confruntă cu costuri în creștere, iar profitabilitatea a scăzut cu 4,5%. Un număr mare de companii operează cu pierderi și sunt subcapitalizate, ceea ce contribuie la acumularea restanțelor în economie.
Calitatea creditelor și riscurile cibernetice
Calitatea creditelor acordate populației s-a îmbunătățit, cu o rată a creditelor neperformante de 2,85% în 2025, în timp ce firmele au o rată de 5,1%. Riscurile cibernetice au crescut semnificativ, cu o creștere de 40% a fraudelor informatice și o creștere de aproape 300% a atacurilor malware în 2024.
Provocările inteligenței artificiale în sectorul financiar
Adoptarea rapidă a inteligenței artificiale aduce atât oportunități, cât și riscuri. Deși poate eficientiza procesele financiare, riscurile asociate manipulării algoritmilor și compromiterii datelor rămân o preocupare majoră.
În concluzie, BNR subliniază că stabilitatea financiară a României este sub amenințare, iar măsurile urgente sunt necesare pentru a gestiona riscurile identificate, în special în contextul deficitelor bugetare și al vulnerabilităților economice. Aceste provocări pot influența grav încrederea investitorilor și sănătatea economică pe termen lung.
