Stresul și nemulțumirea la locul de muncă
Românii se confruntă cu o „nemulțumire statică” la locul de muncă, dorind să plece pentru salarii mai mari, dar rămân din cauza incertitudinii. Stresul cronic a devenit o constantă în birouri, unde angajații caută oportunități mai bune fără a-și asuma riscul demisiei.
Paradoxul muncii și epuizarea profesională
Relația angajaților români cu piața muncii este tensionată, fiind marcată de un paradox: presiunea financiară continuă versus riscul de burnout. Conform datelor recente, peste 50% dintre salariați resimt un nivel ridicat de stres, iar 33% dintre aceștia consideră burnout-ul ca motiv principal pentru a părăsi locul de muncă. Această problemă este acută în domenii critice precum sectorul medical, unde mai mult de o treime dintre medici suferă de suprasolicitare.
Legislația slabă și prioritățile angajaților
În ciuda contextului legislativ fragil, prioritățile forței de muncă se schimbă. Studiul „Romanians@Work 2025” arată că 43% dintre angajați prioritizează stabilitatea psihică în detrimentul veniturilor. Majoritatea ar accepta un job similar ca salariu, dar cu un management mai empatic. Totuși, 60% dintre salariați își doresc să plece, dar doar un mic procent are un plan concret, fiind blocați de teama instabilității financiare.
Presiunea financiară și salariile
Presiunea financiară s-a intensificat din cauza inflației și modificărilor fiscale, lăsând mulți angajați cu venituri care abia acoperă cheltuielile. Patru din zece angajați cheltuie până la 90% din salariu pe nevoile de bază, iar mulți apelează la economii sau împrumuturi. Angajatorii, pe de altă parte, sunt reticenți în a oferi majorări salariale, invocând dificultăți economice.
Creșterea muncii part-time
Imposibilitatea de a obține măriri salariale a dus la o creștere a numărului de angajați care caută joburi part-time. România are un număr record de ore lucrate la mai multe locuri de muncă, ceea ce contribuie la epuizarea fizică și psihică. O mișcare civică recentă a strâns peste 10.000 de semnături pentru repunerea legii anti-burnout pe agenda Parlamentului, dar perspectivele economice rămân sumbre.
Concluzie
Angajații români continuă să se confrunte cu o dilemă între nevoia de venituri mai mari și riscurile de burnout, iar lipsa unui cadru legislativ adecvat complică și mai mult situația.
