Atenție la datoria publică
Economistul Ionuț Dumitru a atras atenția asupra deficitului și bugetului României, subliniind că, deși deficitul bugetar a fost redus anul trecut, presiunea asupra datoriei publice rămâne ridicată. Veniturile din taxe se situează la doar 28% din PIB, iar cheltuielile obligatorii consumă aproape în totalitate bugetul, lăsându-l vulnerabil.
Contextul politic și presiunea fiscală
Declarațiile lui Dumitru vin în contextul cererilor UDMR de a permite autorităților locale să reducă taxele majorate la începutul anului și de a reinstaura facilități fiscale pentru persoanele vulnerabile. Kelemen Hunor, liderul UDMR, a afirmat că revenirea asupra majorărilor fiscale ar putea fi văzută ca un semn de maturitate, având în vedere presiunea fiscală asupra cetățenilor, amplificată de o inflație de aproape 10% anul trecut.
Deciziile politice și impactul creșterii impozitelor
Ionuț Dumitru a subliniat că majorările de taxe locale au fost votate de toate partidele din coaliție și că deciziile privind taxele locale sunt strict politice. El a explicat că, în ultimul deceniu, impozitele pe proprietate au crescut foarte puțin, iar creșterile recente sunt percepute ca fiind foarte mari din cauza absenței unor ajustări anterioare.
Dependenta autorităților locale de bugetul de stat
Dumitru a menționat că autoritățile locale depind semnificativ de transferurile de la bugetul de stat, având o autonomie financiară limitată. Reducerea taxelor locale ar putea afecta funcționarea primăriilor, în special a celor mici și mijlocii.
Analiza datoriei publice și deficitului
România cheltuiește aproximativ 18 lei din fiecare 100 de lei pentru dobânzi, iar Dumitru a avertizat că situația este mai gravă, deoarece aproximativ 30% din cheltuieli sunt finanțate din împrumuturi. Deși deficitul bugetar a fost redus la 7,7% din PIB, presiunea asupra datoriei publice se menține, iar deficitele rămân mari în continuare.
Provocările bugetului românesc
Dumitru a subliniat că România încasează din taxe și impozite doar 28% din PIB, cea mai mică pondere din Europa. Din această sumă, aproape 90% este consumată de salarii și asistență socială. Cheltuielile pentru apărare și dobânzile la datorii complică și mai mult situația, sporind necesitatea reducerii deficitului bugetar.
Concluzie
Presiunea asupra datoriei publice și a deficitului bugetar în România rămâne o problemă majoră, necesitând măsuri eficiente pentru a asigura stabilitatea financiară a țării.
