Antreprenorii români caută alternative externe
Tot mai mulți antreprenori din România iau în considerare mutarea firmelor în jurisdicții offshore sau extinderea pe piețe externe, din cauza modificărilor fiscale recente, precum majorarea impozitului pe dividende și schimbarea regimului microîntreprinderilor. Specialiștii subliniază că aceste decizii, luate fără o analiză fiscală și juridică detaliată, pot genera riscuri semnificative, incluzând impozitări suplimentare, dublă impozitare și sancțiuni.
Riscurile internaționalizării fără planificare adecvată
Nadia Oanea, consultant fiscal, atrage atenția că internaționalizarea afacerilor trebuie planificată încă din faza de business plan. Obligațiile fiscale din alte state și regulile privind sediul permanent pot transforma o expansiune aparent avantajoasă într-un cost semnificativ. În plus, Cosmin Ștefan Dumitrașcu, antreprenor și expert contabil, menționează că realitatea fiscală din 2026 este diferită față de acum un deceniu, iar autoritățile fiscale din România și Uniunea Europeană monitorizează mai atent structurile transfrontaliere.
Offshore-ul, o soluție complicată
Mutarea firmei într-o jurisdicție offshore, unde impozitele sunt reduse, este din nou un subiect de discuție. Specialiștii afirmă că autoritățile fiscale verifică cu atenție unde se desfășoară activitatea economică reală, adică dacă există o substanță economică efectivă. Companiile care nu respectă aceste reguli pot fi supuse unor penalități și impozitării veniturilor în două state diferite.
Obligații fiscale în expansiunea internațională
Extinderea pe piețe externe impune o analiză detaliată a costurilor fiscale, deoarece acestea influențează profitabilitatea. Nerespectarea obligațiilor de conformare fiscală poate atrage impozite neprevăzute și sancțiuni ce afectează reputația companiei. Conceptul de sediu permanent este un risc frecvent ignorat; de exemplu, angajarea unui agent de vânzări într-o altă țară poate genera obligația de a se înregistra fiscal acolo.
Riscuri asociate achizițiilor externe
Achiziționarea unei companii existente în străinătate necesită o analiză atentă a riscurilor fiscale din trecut. Un proces de due diligence financiar, juridic și fiscal este esențial pentru a identifica eventuale obligații fiscale suplimentare.
Prețurile de transfer și structurile de grup
Pentru grupurile de firme care operează în mai multe jurisdicții, stabilirea corectă a prețurilor de transfer este crucială. Autoritățile fiscale verifică tranzacțiile între companii afiliate pentru a preveni mutarea artificială a profiturilor. De asemenea, o companie înființată în străinătate, dar administrată din România, poate fi considerată rezidentă fiscal în România, fiind obligată să plătească impozit pe profiturile mondiale.
Concluzie
Antreprenorii români trebuie să fie conștienți de complexitatea și riscurile asociate extinderii pe piețe externe sau mutării în jurisdicții offshore, accentuând necesitatea unei planificări fiscale și juridice riguroase pentru a evita problemele legale și financiare pe termen lung.
