Consumul de alcool în România
România a ajuns pe primul loc în Uniunea Europeană la consumul anual de alcool pur pe cap de locuitor, cu 12,3 litri, depășind semnificativ media europeană, conform raportului OECD 2025. Aceasta reprezintă o creștere considerabilă față de anul 2013, ridicând semne de întrebare privind sănătatea publică.
Comparativ cu alte state europene
În timp ce multe țări europene, precum Grecia (6,6 litri pe cap de locuitor), Belgia și Lituania, au reușit să reducă consumul de alcool în ultimul deceniu, România continuă să înregistreze o creștere constantă. Aceasta atrage atenția specialiștilor asupra problemelor de sănătate publică asociate consumului excesiv de alcool, inclusiv riscurile crescute de cancer.
Impactul asupra sănătății publice
Consumul excesiv de alcool este legat de diverse probleme medicale, cum ar fi cancerul oral, hepatic, esofagian, colorectal și mamar. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) subliniază că legătura dintre consumul de alcool și mortalitatea cauzată de cancer devine din ce în ce mai clară, ceea ce face prevenția și educația esențiale.
Tendința de consum în rândul minorilor
Raportul OCDE semnalează o tendință îngrijorătoare: vârsta de debut a consumului de alcool scade. În rândul copiilor de 11 ani, procentul celor care au consumat alcool a crescut de la 4% la 5% între 2018 și 2022. România se află printre țările cu valori ridicate, alături de Cehia, Ungaria, Bulgaria și Franța, unde peste 10% dintre copiii de 11 ani au consumat alcool în ultima lună.
Consumul în rândul adolescenților
Pe măsură ce adolescenții cresc, consumul de alcool devine și mai alarmant. La 13 ani, aproximativ 15% dintre copii recunosc că au consumat alcool recent, iar la 15 ani, în unele țări europene, consumul repetat până la ebrietate depășește 35%. România se situează la un nivel mediu în acest clasament, cu valori mai mari decât în Irlanda sau Franța, dar sub cele din Danemarca și Bulgaria.
Concluzie
Creșterea alarmantă a consumului de alcool în România, în special în rândul tinerilor, subliniază necesitatea unor măsuri eficiente de prevenție și educație pentru a proteja sănătatea publică.
