Deficitul bugetar alarmant al României
România a încheiat anul 2025 cu un deficit bugetar de 8,4% din PIB, cel mai mare din Uniunea Europeană. Proiecțiile pentru 2026 sugerează o scădere a deficitului la 6,2%, însă analiștii avertizează că ajustarea se va baza pe tăierea cheltuielilor publice, ceea ce ar putea provoca tensiuni sociale și economice semnificative.
Investițiile publice și provocările fiscale
Analiza economică subliniază contrastul dintre deficitul bugetar și investițiile publice care au stimulat economia. În 2024, România a raportat un deficit de 9,3% din PIB, rezultat al unei activități intense în infrastructură, inclusiv modernizări în educație și sănătate, precum și creșterea semnificativă a pensiilor, care a fost prezentată ca o măsură de echitate socială, în ciuda impactului asupra bugetului.
Probleme structurale și riscuri economice
Experții subliniază că provocările majore includ corupția și evaziunea fiscală, estimate la 8-10% din PIB. Totodată, există o discrepanță între dorința de servicii publice de nivel european și veniturile fiscale extrem de scăzute, similare celor din paradisurile fiscale.
Proiecții pentru 2026 și impactul datoriilor
Deficitul de 8,4% din PIB pentru 2025 include o pondere semnificativă a plăților dobânzilor, care reprezintă 3,1%, reflectând povara împrumuturilor anterioare. Ajustarea preconizată pentru 2026, conform „regulii 666”, preconizează un deficit efectiv de 6,2%, un deficit structural de 5,6% și un deficit de cont curent de 6,4%. Aproximativ 60% din acest efort se va baza pe tăierea cheltuielilor publice, cea mai drastică măsură din Uniunea Europeană.
Consecințele datoriilor guvernamentale
Datoria guvernamentală este estimată că va depăși 60% din PIB în 2026, depășind astfel criteriile de la Maastricht. Deși România nu se confruntă cu niveluri de datorie asemănătoare celor din Grecia sau Italia, ritmul de creștere este alarmant, iar necesarul de finanțare pentru 2025 a atins 258 miliarde de lei. Fără o reformă fiscală bazată pe impozitare progresivă și o luptă reală împotriva evaziunii fiscale, România riscă să se confrunte cu o „oboseală fiscal-bugetară”, ceea ce ar face dificilă reducerea deficitului la 4-5% în anii următori.
Concluzie
România se confruntă cu provocări economice semnificative, iar măsurile de austeritate planificate pentru reducerea deficitului ar putea avea consecințe sociale și economice severe, punând în pericol stabilitatea financiară pe termen lung.
