Acordul UE–Mercosur: Impactul negativ asupra agriculturii din România
Acordul de liber-schimb dintre Uniunea Europeană și Mercosur este promovat ca o victorie a comerțului și cooperării economice. Cu toate acestea, analizele realizate de organizația GRAIN evidențiază riscurile subordonării agriculturii în fața comerțului global, cu efecte negative majore asupra mediului, fermierilor și, în special, asupra statelor periferice ale Uniunii Europene, cum ar fi România.
Comerțul în detrimentul agriculturii locale
Graficele GRAIN arată că acordul UE–Mercosur va stimula schimburile comerciale în sectoare agricole cu impact climatic semnificativ, precum carne de vită, soia, etanol și produse lactate industriale. Se preconizează creșteri semnificative în importurile de produse precum lapte praf degresat (+1200%), brânzeturi (+710%), etanol (+540%) și carne de vită (+50%). Aceste cifre sugerează o reconfigurare a fluxurilor agricole globale, în care producția intensivă din America de Sud va pătrunde agresiv pe piața europeană.
Această filosofie economică, relansată sub un discurs ecologic, se bazează pe producție masivă, lanțuri lungi de aprovizionare și externalizarea costurilor de mediu și sociale. În acest context, agricultura locală din România se confruntă cu o amenințare structurală.
Provocările agricultorilor români
Agricultura românească este caracterizată prin fragmentare, subcapitalizare și dependență de costuri locale. Intrarea masivă pe piața UE a cărnii de vită sud-americane, a cărnii de pasăre industriale și a produselor agricole ieftine va pune presiune pe prețuri, afectând fermierii români care deja se confruntă cu dificultăți economice. Aceste produse provin din ferme gigantice, cu standarde de mediu mai relaxate și costuri salariale semnificativ mai mici.
Contradicția cu Politica Agricolă Comună
Acordul UE–Mercosur contravine principiilor Politicii Agricole Comune (PAC), care impune fermierilor români să respecte reguli stricte privind utilizarea pesticidelor și conservarea terenurilor. În același timp, UE își deschide piața pentru produse din zone afectate de defrișări masive și cu o amprentă de carbon ridicată, fără trasabilitate adecvată. Mesajul pentru agricultorii români este clar: trebuie să respecte reguli stricte, în timp ce piața este deschisă pentru importuri externe.
Consecințele economice
România are deja un deficit pe lanțul valoric agricol, exportând materie primă ieftină și importând produse procesate costisitoare. Acordul UE–Mercosur va adânci această problemă, cu consecințe precum falimentarea fermelor mici și mijlocii, abandonarea terenurilor agricole și creșterea dependenței de importuri. Așadar, România riscă să devină o piață de desfacere, nu un actor pe scena agricolă globală.
Suveranitate alimentară și strategii comerciale
Acordul ridică, de asemenea, probleme legate de suveranitatea alimentară, într-un context marcat de crize geopolitice și perturbări ale lanțurilor de aprovizionare. Sacrificarea agriculturii locale în favoarea comerțului global poate avea repercusiuni grave asupra securității naționale și stabilității sociale.
Concluzie
Acordul UE–Mercosur poate părea favorabil din punct de vedere statistic, dar pentru România, el reprezintă o presiune economică semnificativă asupra fermierilor, distorsiuni de piață și un risc social major. Când comerțul devine prioritar, agricultura românească suportă consecințele. Aceasta este o chestiune de vitală importanță pentru viitorul sectorului agricol din România.
