Transferul terenurilor pentru Magistrala 6 de metrou
Guvernul a aprobat transferul a patru terenuri esențiale pentru construcția Magistralei 6 de metrou, care va conecta centrul Bucureștiului cu Aeroportul Internațional Henri Coandă. Ministrul Transporturilor, Ciprian Șerban, a anunțat că această hotărâre, inițiată de minister, permite avansarea lucrărilor la conexiunea feroviară subterană cu aeroportul.
Importanța proiectului
Magistrala 6 este un proiect de utilitate publică de interes național, menționat ca o alternativă rapidă, modernă și sigură la traficul rutier. Proiectul are o lungime de 14,2 km și va include 12 stații, fiind împărțit în două secțiuni: Secțiunea Sud (1 Mai – Tokyo), finanțată prin fonduri europene, și Secțiunea Nord (Tokyo – Aeroport Otopeni), finanțată printr-un împrumut japonez contractat din 2010.
Cronologia întârzierilor și provocărilor
Proiectul Magistralei 6 a fost marcat de întârzieri semnificative și probleme administrative. După semnarea împrumutului cu Agenția Japoneză de Cooperare Internațională (JICA) în 2010, statul român a plătit comisioane de neutilizare. Între 2017 și 2019, proiectul a fost blocat din cauza incertitudinilor politice și a criticilor din partea Comisiei Europene privind rentabilitatea economică a tronsonului către aeroport. În 2020, autoritățile au promis că metroul va fi finalizat pentru Euro 2020, însă au recunoscut eșecul prin construirea unei legături feroviare supraterane.
Starea actuală și perspectivele de finalizare
În prezent, utilajele de forat au început lucrul pe Secțiunea Sud, dar Secțiunea Nord rămâne o restanță majoră. Termenul estimat pentru finalizare este 2027-2028, dar experții sunt sceptici, întrucât dotările necesare nu sunt integral contractate sau livrate. Proiectul rămâne un exemplu de incapacitate administrativă, cu un decalaj semnificativ față de alte capitale europene care finalizează astfel de proiecte în cinci ani.
Concluzie
Finalizarea Magistralei 6 este crucială pentru îmbunătățirea transportului în București, dar întârzierile persistente ridică semne de întrebare asupra capacității administrative de a gestiona proiecte de infrastructură majore.
