Întârzieri majore în proiectele de transport ale Uniunii Europene
Proiectele de transport din rețeaua europeană sunt semnificativ întârziate, risipind miliardele de euro alocate din fonduri ale Uniunii Europene. Auditorii europeni avertizează că aceste întârzieri afectează conectivitatea, comerțul și reducerea emisiilor din transport, conform unui raport al Curții Europene de Conturi (ECA).
Investiții și întârzieri
Începând din 2020, au fost investite 15,3 miliarde de euro din fondurile europene pentru proiecte esențiale de transport. Totuși, aceste proiecte au suferit întârzieri semnificative, inițial din cauza pandemiei de COVID-19, iar ulterior din cauza invaziei Rusiei în Ucraina, care a dus la creșteri ale prețurilor la energie și construcții. Un raport ECA arată că cele opt megaproiecte analizate au înregistrat o creștere a costurilor cu 47% față de estimările inițiale, iar în 2025, aceste majorări au depășit 82%.
Supravegherea ineficientă a proiectelor
Supravegherea din partea Comisiei Europene a fost considerată distantă, iar auditorii sugerează că aceasta ar fi trebuit să fie mai proactivă, având în vedere întârzierile semnalate anterior. Neîndeplinirea obiectivelor rețelei TEN-T subminează grav țintele UE pentru 2030, afectând economia și obiectivele climatice ale Uniunii.
Impactul întârzierilor asupra emisiilor și costurilor
Întârzierile în proiectele feroviare și de transport pe căi navigabile mențin emisiile la niveluri ridicate, punând în pericol obiectivul UE de neutralitate climatică până în 2050. Un sistem de transport ineficient va conduce la costuri mai mari pentru companii și consumatori, diminuând oportunitățile comerciale în Uniune.
Proiectele analizate
Auditul a evaluat opt proiecte majore, care includ patru proiecte feroviare (Rail Baltica, Lyon–Turin, Brenner Base Tunnel, Basque Y), o cale navigabilă (Seine-Scheldt), o autostradă (A1 România) și două conexiuni multimodale (Fehmarn Belt link și E59 rail link). Aceste proiecte implică 13 state membre UE: Belgia, Danemarca, Germania, Estonia, Spania, Franța, Italia, Letonia, Lituania, Austria, Polonia, România și Finlanda.
Termenele amânate
Conform raportului, întârzierile medii au crescut de la 11 ani în 2020 la 17 ani în 2025 pentru cinci dintre proiectele analizate. De exemplu, linia feroviară Basque Y, care ar fi trebuit să fie operațională în 2010, este acum estimată a fi gata cel mai devreme în 2030. Deschiderea legăturii feroviare Lyon–Turin este prevăzută pentru 2033, iar tunelul de bază Brenner pentru 2032.
Consecințele întârzierilor asupra obiectivelor TEN-T
Obiectivul pentru 2030 privind finalizarea rețelei centrale TEN-T va fi ratat, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la angajamentul statelor membre de a crea o rețea de transport europeană funcțională. Constrângerile în transportul feroviar complică și mai mult situația, contravinând angajamentelor UE de a muta traficul de pe șosea pe calea ferată.
Finanțarea viitoare a proiectelor
Community of European Railway and Infrastructure Companies (CER) a estimat că finalizarea TEN-T necesită investiții masive de 500 de miliarde de euro până în 2030 și 1.500 de miliarde de euro până în 2050. Este necesară majorarea bugetului pentru a putea atinge noile obiective și termenele de finalizare.
În concluzie, întârzierile în proiectele de infrastructură ale Uniunii Europene au un impact semnificativ asupra economiei și obiectivelor climatice, subliniind necesitatea urgentă de investiții și de o supraveghere mai eficientă din partea Comisiei Europene.
