Concediu plătit pentru epuizare profesională
Angajații din România ar putea beneficia, în premieră, de un concediu plătit pentru epuizare profesională, fără a fi necesar un certificat medical. Această măsură este inclusă într-un proiect de lege depus în Parlament la finalul anului 2025, având ca scop recunoașterea și gestionarea riscurilor asociate burnout-ului.
Definirea fenomenului de burnout
Proiectul de lege face o distincție clară între burnout și afecțiunile medicale, definind epuizarea profesională ca o consecință directă a stresului cronic la locul de muncă, conform caracterizării Organizației Mondiale a Sănătății. Conform documentului, „epuizarea profesională se referă exclusiv la fenomene apărute în context ocupațional, fără a constitui o afecțiune medicală.”
Reglementări și obligații pentru angajatori
În absența unui cadru legal care să reglementeze explicit fenomenul, măsurile de prevenire depind de inițiativele angajatorilor. Proiectul prevede obligații sporite pentru companii, care ar trebui să includă evaluarea riscurilor de burnout în analiza de sănătate și securitate în muncă. Firmele cu peste 50 de angajați ar fi obligate să efectueze evaluări psihosociale anuale și să elaboreze planuri de prevenire.
Concediu plătit și suport pentru angajați
Una dintre noutățile importante este posibilitatea acordării unui număr anual de zile de concediu plătit pentru refacerea profesională, ce pot fi solicitate fără justificări medicale. De asemenea, angajații ar avea dreptul să ceară discuții formale privind volumul de muncă și acces la servicii de sprijin psiho-emoțional, care ar putea fi finanțate de angajator.
Inițiativa legislativă
Inițiativa legislativă aparține senatorului USR Irineu Darău și este susținută în Senat de Cynthia Păun, vicepreședinta Comisiei pentru muncă. Dacă proiectul va fi adoptat, Ministerul Muncii va avea 180 de zile pentru a elabora un ghid național privind prevenirea burnout-ului, iar companiile vor avea 12 luni pentru a se conforma noilor cerințe.
Concluzie
Adoptarea acestui proiect de lege ar putea reprezenta un pas semnificativ în protejarea sănătății mintale a angajaților din România, contribuind la prevenirea epuizării profesionale și la îmbunătățirea condițiilor de muncă.
