Bulgaria și adoptarea euro
Bulgaria a devenit oficial, pe 1 ianuarie 2026, cel de-al 21-lea stat membru al zonei euro, ceea ce crește numărul utilizatorilor monedei unice la peste 350 de milioane de cetățeni. Această adopție a avut loc într-un climat intern tensionat, cu aproape jumătate din populația adultă a Bulgariei opunându-se schimbării. Odată cu integrarea Bulgariei, harta statelor care nu folosesc euro se restrânge la doar șase, fiecare confruntându-se cu o combinație complexă de blocaje economice și reticențe politice.
România și provocările adoptării euro
Deși 59% dintre români susțin în teorie adoptarea monedei unice, România se află departe de îndeplinirea criteriilor de convergență necesare. În prezent, România înregistrează cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, iar analiștii subliniază că vor fi necesari ani de stabilitate financiară înainte ca aderarea să devină un proiect fezabil. Presiunea inflației și ascensiunea curentelor politice de extremă dreapta au determinat o întoarcere a atenției publice spre măsuri de austeritate, lăsând dezbaterea despre euro într-un plan secund.
Situația în alte state europene
Ungaria și Polonia
În Ungaria, sprijinul popular pentru euro este cel mai ridicat din regiune (72%), însă guvernul lui Viktor Orbán rămâne eurosceptic. Forintul este protejat prin Constituție, ceea ce face imposibilă tranziția fără o majoritate parlamentară covârșitoare. În Polonia, Ministerul Finanțelor se declară mulțumit de moneda națională, iar opoziția conservatoare percepe adoptarea euro ca un atac asupra suveranității naționale, sprijinul public fiind sub 50%.
Cehia și Suedia
-
Republica Cehă: Cu un sprijin de doar 30%, cehii privesc euro cu prudență, temându-se că integrarea bugetară i-ar obliga să suporte datoriile altor state membre.
-
Suedia: După referendumul din 2003, când moneda unică a fost respinsă, entuziasmul pentru euro rămâne scăzut (39%), influențat de partidele populiste care mențin discuția într-o sferă academică.
Danemarca: Excepția de la regulă
Danemarca beneficiază de o clauză oficială de exceptare (opt-out), care îi permite să păstreze coroana daneză pe termen nelimitat, o opțiune susținută de majoritatea populației, în ciuda îndeplinirii criteriilor economice.
Concluzie
Intrarea Bulgariei în zona euro subliniază dorința de integrare a flancului estic al Uniunii Europene, însă restul statelor rămân blocate nu doar de cifre economice, ci și de o redefinire a identității naționale în raport cu Bruxelles-ul.
