Raportul Ministerului rus de Externe
Ministerul Afacerilor Externe al Rusiei a publicat un raport de 434 de pagini privind încălcările drepturilor cetățenilor ruși în străinătate, generând îngrijorări majore pentru securitatea Republicii Moldova și a României. Documentul utilizează o retorică similară cu cea dinaintea invaziei Ucrainei din 2022.
Acuzații aduse Chișinăului
Raportul susține că la Chișinău s-a instalat un „regim totalitar” sub conducerea Maiei Sandu, acuzând guvernul moldovean că, influențat de „curatorii” occidentali, urmărește o rupere completă a legăturilor istorice și culturale cu Rusia. Se vorbește despre politici de „derusificare” și despre susținerea ideologiilor neonaziste.
Paralela cu Ucraina
Documentul face o paralelă între politicile de la Chișinău și cele ale liderilor ucraineni, afirmând că există o tentativă de „anulare” a trecutului sovietic și de eradicare a influenței culturale ruse. O temă centrală este „românizarea” Moldovei, cu accent pe redenumirea limbii de stat în „română” și pe cetățenia română a oficialilor moldoveni, considerate pași spre distrugerea identității naționale moldovenești.
Critici aduse României
România este menționată direct în raport prin 43 de referiri acuzatoare, fiind criticată pentru modernizarea cimitirelor soldaților români din Al Doilea Război Mondial și pentru promovarea unei viziuni istorice pe care Rusia o consideră „revizionistă”.
Amenințări la adresa compatrioților
Moscova detaliază amenințările la adresa „compatrioților”, incluzând eliminarea limbii ruse din viața publică, blocarea portalurilor de știri și a canalelor TV, precum și încercarea de a înlocui Biserica Ortodoxă legată de Patriarhia Moscovei cu Mitropolia Basarabiei.
Discriminare și retorică militară
Incidentele de discriminare la punctele de frontieră și în unitățile medicale sunt folosite pentru a construi imaginea unui mediu ostil. Utilizarea termenilor precum „genocid cultural”, „regim neonazist” și „necesitatea protejării rezidenților vorbitori de limbă rusă” pare să construiască un alibi informațional pentru o posibilă agresiune militară viitoare, transformând retorica diplomatică într-un instrument de justificare a unui conflict armat în regiune.
Aceste acuzații și retorica folosită de Moscova sugerează o escaladare a tensiunilor și o posibilă amenințare la adresa stabilității regionale, cu implicații serioase pentru securitatea Moldovei și a României.
