Introducere
Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) a anunțat depunerea a două moțiuni simple împotriva miniștrilor de Interne și Justiție, în cadrul unei conferințe de presă. Aceste inițiative vizează activitatea Ministerului Afacerilor Interne și a Ministerului Justiției, domenii esențiale pentru siguranța cetățeanului și funcționarea statului de drept.
Motivarea moțiunilor
AUR consideră că aceste demersuri sunt necesare pentru a exercita controlul parlamentar asupra unui guvern care a tolerat derapaje grave și eșecuri repetate, ceea ce a dus la o degradare a încrederii publice în instituțiile fundamentale ale statului.
Moțiunea împotriva Ministerului Afacerilor Interne
Moțiunea adresată ministrului Afacerilor Interne sancționează politizarea MAI, menținerea conducerilor interimare din inspectoratele de poliție și ingerințele în concursurile pentru funcții de conducere. AUR subliniază ineficiența în combaterea criminalității organizate și a traficului de droguri, menționând excluderea României din programul Visa Waiver din cauza rețelelor de trafic de persoane cu complicități instituționale.
De asemenea, forțele de ordine sunt acuzate că s-au transformat în instrumente de intimidare politică, prin restrângerea drepturilor cetățenești și utilizarea disproporționată a forței în contexte electorale.
Moțiunea împotriva Ministerului Justiției
Cea de-a doua moțiune vizează Ministerul Justiției, denunțând eșecul managerial în asigurarea unui act de justiție eficient și echitabil. Problemele semnalate includ durata excesivă a proceselor, blocajele sistemice și lipsa reacțiilor ministrului în fața protestelor magistraților, afectând astfel drepturile fundamentale ale cetățenilor și protecția justițiabililor.
AUR afirmă că absența reformelor și a unei strategii coerente a dus la o ruptură între cetățeni și sistemul judiciar.
Concluzie
Prin aceste moțiuni simple, AUR trage un semnal de alarmă, subliniind că România nu poate fi guvernată prin improvizație și frică. AUR își reafirmă angajamentul pentru un stat de drept autentic, cerând asumarea responsabilității politice pentru eșecurile actuale, într-un context în care siguranța publică și justiția sunt considerate obligații fundamentale ale statului față de cetățeni.




