București: un oraș cu deficit de spațiu verde
Bucureștiul se confruntă cu o problemă semnificativă în ceea ce privește spațiile verzi, acestea crescând greu și fiind ușor de pierdut. Standardele europene recomandă un minim de 26 mp de spațiu verde pe cap de locuitor, însă Capitala variază între 9 și 23 mp, în funcție de sursele de date, fără a distinge între spațiul verde util și cel teoretic.
Absența unui registru al spațiilor verzi
Bucureștiul nu dispune de un registru unic al spațiilor verzi, o necesitate în orice oraș european care dorește să gestioneze eficient aceste suprafețe. Fără acest instrument, datele disponibile sunt aproximative, iar politicile publice se bazează pe estimări, nu pe dovezi concrete. De exemplu, Sectorul 1 este considerat cel mai verde sector din oraș, dar această clasificare include Pădurea Băneasa, care se află în afara zonelor urbane. Dacă această pădure este exclusă din calcul, Sectorul 3 devine zona cu cea mai mare densitate de spațiu verde util raportat la populație.
Impactul deficitului de spațiu verde
Deficitul de spațiu verde nu este doar o problemă estetică, ci și una de sănătate publică. Bucureștiul este printre orașele europene cu cele mai ridicate niveluri de poluare, iar fenomenul de „insulă de căldură” devine din ce în ce mai pronunțat, diferența de temperatură între zonele urbanizate și cele cu arbori maturi depășind 8°C în lunile de vară. Fiecare copac urban contribuie la filtrarea poluanților, reducerea temperaturilor locale și gestionarea apei în timpul ploilor torențiale.
Inițiative de regenerare în Sectorul 3
În acest sezon de plantări, administrația Sectorului 3 a planificat plantarea a 25.000 de arbori, o activitate rară în București. Aceste plantări se realizează pe aliniamente stradale, în parcări, parcuri și zone recent modernizate. Sectorul 3 investește constant în regenerarea verde, iar aceste acțiuni fac parte dintr-un program multianual.
Ce este necesar pentru un București mai verde
Deși plantările sunt esențiale, ele nu sunt suficiente. Bucureștiul are nevoie urgent de:
- un registru al spațiilor verzi actualizat și accesibil publicului,
- un moratoriu asupra defrișărilor urbane nejustificate,
- un plan coerent de protecție a arborilor maturi,
- investiții în aliniamente verzi pe marile bulevarde,
- reconversia terenurilor abandonate în parcuri și scuaruri,
- o strategie comună între sectoare, nu abordări distincte.
Concluzie
Bucureștiul are un potențial verde considerabil, dar fragmentat. Fără un registru, o strategie comună și protecția arborilor existenți, orașul va continua să funcționeze sub limitele sale ecologice. Plantările din Sectorul 3 demonstrează ce se poate realiza cu o direcție clară, însă pentru ca Bucureștiul să devină un oraș respirabil, este esențial să se adopte o gestionare responsabilă a spațiilor verzi.
