Legea privind combaterea discursului instigator la ură în Senat
Legea pentru combaterea discursului instigator la ură a fost adoptată de Senat fără modificări, în pofida cererii de reexaminare formulată de președintele Nicușor Dan. Parlamentarii au votat proiectul în forma sa originală, ignorând observațiile prezidențiale referitoare la prevenirea xenofobiei și radicalizării.
Argumentele președintelui Nicușor Dan
Nicușor Dan a subliniat tensiunea dintre necesitatea de a acționa împotriva urii și claritatea legislativă. El a avertizat că normele echivoce ar putea avea efecte contrare, precum creșterea neîncrederii în instituții și amplificarea polarizării sociale. Un argument central a fost că neclaritatea în definirea infracțiunilor ar putea transforma în infractori persoane care nu au legătură cu extremismul, din cauza interpretărilor judiciare abuzive sau inconsistente.
Problemele legate de sancțiuni și neclarități semantice
Președintele a ridicat un punct critic referitor la sancționarea cu închisoare a distribuirii materialelor xenofobe, fără a distinge între propaganda malițioasă și operele de valoare istorică sau literară. În actuala formă, legea ar putea incrimina transmiterea unor scrieri clasice, inclusiv ale unor autori de renume, din cauza contextului epocii în care au fost scrise.
Neclarități privind organizațiile extremiste
Nicușor Dan a evidențiat neclaritățile semantice din textul legislativ referitor la organizațiile cu caracter legionar, subliniind dificultățile de a distinge între asociațiile care promovează memoria istorică și cele care glorifică mișcarea legionară. Aceste ambiguități pot genera confuzii între apartenența la grupuri extremiste și cercetarea științifică a operelor unor mari intelectuali.
Necesitatea unor definiții clare
Președintele a insistat pe importanța unor definiții riguroase pentru termeni precum „conducerea unei organizații”, menționând că ambiguitatea dintre conducerea formală și cea de notorietate poate duce la aplicări discreționare ale pedepselor, care variază între trei și zece ani de închisoare.
În concluzie, respingerea observațiilor lui Nicușor Dan ridică întrebări importante cu privire la eficiența și aplicabilitatea legii, având potențialul de a crea confuzii și de a genera efecte negative în societate.
