Rata șomajului în scădere, dar economiștii avertizează
În luna octombrie 2025, rata șomajului a scăzut la 5,9%, înregistrând o scădere de 0,2 puncte procentuale față de luna septembrie, conform datelor Institutului Național de Statistică (INS). Deși această statistică sugerează o ușoară îmbunătățire, economiștii subliniază că entuziasmul nu este justificat, având în vedere că numărul șomerilor este mai mare comparativ cu octombrie 2024.
Numărul șomerilor și analiza pe sexe
Estimarea INS pentru luna octombrie 2025 arată un total de 487.300 de șomeri (persoane cu vârste între 15 și 74 de ani), o scădere față de 497.400 în septembrie, dar o creștere față de 463.700 în octombrie 2024. Rata șomajului este de 6% pentru bărbați și 5,8% pentru femei. La persoanele adulte (25-74 ani), rata șomajului este de 4,6% (4,7% pentru bărbați și 4,5% pentru femei). Rata șomajului în rândul tinerilor (15-24 ani) este alarmant de mare, atingând 26,9% în perioada iulie-septembrie 2025.
Problemele structurale ale pieței muncii
Economistul Radu Nechita a comentat că, deși scăderea ratei șomajului este un semn pozitiv, nu ar trebui să generăm un entuziasm excesiv. El subliniază că numărul șomerilor a depășit constant 475.000 în 2025, o limită care nu a fost atinsă în ultimii trei ani. Printre cauzele structurale se numără politicile salariale, creșterea salariului minim fără o legătură directă cu productivitatea și suprataxarea muncii part-time, care afectează tinerii și persoanele cu mai puține calificări.
Legătura dintre educație și piața muncii
Nechita atrage atenția asupra crizei de încredere în sistemul educațional, care nu reușește să formeze angajați productivi. De asemenea, el evidențiază că beneficiile sociale trebuie revizuite, deoarece în unele cazuri este mai avantajos să fii asistat social decât să lucrezi cu normă parțială. Diferența de șomaj față de anul anterior reflectă dificultățile economiei, afectată de cheltuieli publice excesive și creșterea impozitării.
Transformările din piața muncii
Economistul Christian Năsulea subliniază că o parte din scăderea șomajului poate fi explicată prin trecerea muncii la negru în zona contractelor legale, datorită unei activități mai intense a ANAF și a Inspecției Muncii. De asemenea, inflația ridicată a determinat mulți români să caute locuri de muncă mai stabile sau mai bine plătite, inclusiv în alte țări ale Uniunii Europene.
Șomajul în rândul tinerilor
Năsulea leagă rata ridicată a șomajului în rândul tinerilor de lipsa calificărilor și impactul salariului minim. Tinerii fără experiență au dificultăți mai mari în a găsi un loc de muncă, în special în regiunile cu forță de muncă adultă mai calificată. În unele state europene s-au implementat excepții de la salariul minim pentru tineri, dar aceste soluții nu au fost adoptate în România.
Egalitatea de șanse pe piața muncii
În ceea ce privește diferențele de șomaj între bărbați și femei, România este considerată relativ egalitară. Deși există preferințe pentru bărbați în anumite domenii, diferența de 0,2 puncte procentuale în rata șomajului este considerată mică. Sistemul românesc de protecție socială, care oferă doi ani de concediu pentru creșterea copilului, permite angajatorilor să găsească înlocuitori pe termen determinat, fără a renunța la salariatele însărcinate.
Concluzie
Scăderea ratei șomajului la 5,9% în octombrie 2025 oferă un motiv de optimism superficial, dar datele INS și analizele economiștilor relevă o piață a muncii fragilă, afectată de cheltuieli publice excesive, o fiscalitate în creștere și un sistem educațional ineficient. Cifrele trebuie interpretate cu precauție, având în vedere contextul economic complex și provocările structurale persistente.
