Strategia ascunsă a lui Bolojan
Florin Cîțu a declarat că efectele aparent pozitive ale economiei românești sunt doar statistice, provocate de inflație și nu de măsuri economice fundamentale. El a subliniat că statul beneficiază de un spațiu fiscal fictiv, în timp ce cetățenii suportă costurile prin scăderea puterii de cumpărare, un fenomen care ascunde lipsa reformelor esențiale.
Pauza bugetară și efectele sale
Cîțu a afirmat că România se află într-un „regim de îngheț bugetar” care a început în 2025 și se va prelungi, de facto, până în 2026. Această măsură este considerată de el ca o „pauză fiscală cosmetizată”, fără efecte structurale reale. Conform fostului ministru al finanțelor, economia românească rămâne suprataxată și suprarreglementată, fără o creștere reală, iar deficitul structural nu se reduce.
Costurile suportate de populație
Florin Cîțu a subliniat că adevăratul cost al acestei situații este suportat de populație prin erodarea puterii de cumpărare. El a descris acest fenomen ca o „pierdere tăcută” care maschează temporar lipsa reformelor. Cîțu a declarat: „Este o înlocuire a reformei prin inflație – cea mai regresivă formă de ajustare.”
Concluzie
În concluzie, analiza lui Florin Cîțu evidențiază riscurile economice cu care se confruntă România, subliniind necesitatea urgentă de reforme structurale pentru a evita continuarea suferinței populației și deteriorarea condițiilor economice.
