Insomnia cronică și riscurile asociate
Un studiu amplu realizat în SUA a arătat că insomnia cronică reprezintă o problemă serioasă care poate declanșa modificări grave în creier, crescând riscul de demență. Cercetătorii de la Mayo Clinic au urmărit peste 2.700 de persoane cu vârste de peste 50 de ani pe parcursul a aproximativ cinci ani și jumătate. Rezultatele sugerează că lipsa somnului favorizează acumularea plăcilor de amiloid și deteriorarea vaselor mici de sânge, ambele fiind procese care accelerează declinul cognitiv.
Metodologia studiului
Participanții la studiu au efectuat teste detaliate de memorie și scanări cerebrale pentru a evalua acumularea plăcilor de amiloid și apariția leziunilor în substanța albă a creierului. Insomnia cronică a fost definită prin cel puțin două diagnostice la distanță de o lună, criteriu aplicat la 16% dintre subiecți. Comparativ cu cei care dormeau normal, persoanele cu insomnie cronică au prezentat un declin cognitiv mai rapid, având cu 40% mai multe șanse să dezvolte tulburări cognitive ușoare sau demență.
Impactul somnului insuficient
Analiza a evidențiat că insomniile combinate cu un somn mai scurt decât media au avut un impact deosebit de dăunător, reducând performanțele cognitive la nivelul unor persoane cu patru ani mai în vârstă. Aceste persoane prezentau niveluri mai ridicate de plăci de amiloid și leziuni ale substanței albe. În contrast, cei care au dormit mai mult decât de obicei, posibil din cauza ameliorării problemelor de somn, au avut mai puține leziuni ale substanței albe.
Leziuni cerebrale și genetica
Boala Alzheimer nu este cauzată doar de amiloid; deteriorarea vaselor mici de sânge joacă, de asemenea, un rol semnificativ. Studiile sugerează că variantele genetice, cum ar fi ApoE4, amplifică efectele insomniei, încetinind eliminarea amiloidului în timpul somnului și crescând vulnerabilitatea vaselor de sânge la inflamații. Purătorii genei ApoE4 au prezentat un declin cognitiv mai rapid, iar efectul insomniei a fost comparabil ca intensitate cu cel al factorului genetic.
Corelații cu sănătatea creierului
Cercetările recente din Marea Britanie, China și SUA sugerează că somnul la vârsta mijlocie și ulterior se corelează direct cu performanța cognitivă la bătrânețe. Insomnia cronică pare să accelereze declinul cognitiv prin creșterea nivelului de amiloid, deteriorarea substanței albe și influența asupra tensiunii arteriale și glicemiei.
Tratament și prevenție
În ceea ce privește tratamentele, cercetătorii nu au identificat beneficii clare ale somniferelor utilizate de participanți. Terapia cognitiv-comportamentală pentru insomnie, fie față în față, fie digital, îmbunătățește somnul la aproximativ 70% dintre pacienți, dar nu este clar dacă ajută și la protejarea creierului. Identificarea cauzelor insomniei și a momentului optim pentru intervenție necesită studii suplimentare.
Importanța somnului de calitate
Studiile sugerează că un somn de mai puțin de șase ore pe noapte la 50 de ani este asociat cu un risc mai mare de demență cu două decenii mai târziu. Aceasta indică necesitatea monitorizării somnului din perioada de mijloc a vieții, împreună cu controlul tensiunii arteriale și colesterolului, pentru a menține sănătatea creierului.
Concluzie
Insomnia cronică nu este doar o neplăcere, ci un factor care accelerează deteriorarea creierului, în special în cazul persoanelor cu predispoziții genetice. Somnul de calitate devine astfel un pilon esențial al sănătății cognitive, iar intervenția timpurie pentru tratarea insomniei ar putea avea un impact semnificativ asupra prevenirii demenței.
