Alertă la Bruxelles privind legea cetățeniei române
Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a fost sesizată în legătură cu Legea nr. 14/2025 a cetățeniei române, care afectează în mod direct cetățenii din Republica Moldova. Această lege a prelungit perioada de soluționare a cererilor de cetățenie de la 5 luni la 2 ani, cu posibilitatea extinderii excepționale cu încă 6 luni. Totuși, în practică, dosarele sunt adesea rezolvate după 5-6 ani, ceea ce a dus la blocarea a sute de mii de cereri. Autoritatea Națională pentru Cetățenie are restanțe de la cereri depuse încă din 2018-2019.
Controverse legate de aplicarea retroactivă
Una dintre cele mai controversate prevederi ale legii este aplicarea retroactivă a noilor termene, obligând persoanele care au depus dosare cu ani în urmă să aștepte acum 2-3 ani suplimentari. Această măsură a generat nemulțumiri și plângeri colective, fiind justificată oficial prin necesitatea de a stabili termene mai realiste pentru autorități.
Intervenția Tribunalului București
Pe 6 august 2025, Tribunalul București a solicitat CJUE clarificări asupra legalității acestei prelungiri retroactive, întrebând dacă aceasta încalcă drepturile fundamentale garantate de Uniunea Europeană. Reclamanții susțin că procedura devine imposibil de parcurs în condiții rezonabile și că accesul la cetățenia europeană este restricționat arbitrar.
Exemplul unui reclamant
Tribunalul a invocat cazul unui reclamant din Moldova, C.I., pentru a solicita clarificări de la CJUE. Judecătorii au explicat că se urmărește determinarea dacă legislația națională face imposibilă sau excesiv de dificilă obținerea cetățeniei și dacă aceasta afectează exercitarea drepturilor din Tratatul asupra Funcționării Uniunii Europene (TFUE). De asemenea, este menționat articolul 47 din Carta Drepturilor Fundamentale, care garantează dreptul la o cale de atac efectivă.
Referințe la jurisprudența europeană
Tribunalul a făcut referire la hotărârile CJUE în cazurile Rottmann și Tjebbes, unde s-a stipulat că modificările legislative privind cetățenia nu trebuie să submineze drepturile fundamentale sau încrederea legitimă a cetățenilor. Reclamantul a depus cererea de redobândire a cetățeniei pe baza unui termen de 5 luni, iar schimbarea regulilor după depunerea actelor este considerată o încălcare a acestui principiu.
Contestația legii în România
Legea cetățeniei nr. 14/2025 a fost contestată și la Curtea Constituțională a României, sesizată de Înalta Curte de Casație și Justiție, care a invocat posibile vicii de constituționalitate. Criticile includ termenele excesive și introducerea unor cerințe birocratice suplimentare pentru solicitanți. Există deja multiple excepții de neconstituționalitate înregistrate pe portalul CCR.
Impact asupra basarabenilor
Etnicii români din Republica Moldova și nordul Bucovinei sunt cei mai afectați de această lege. Articolele 10 și 11 permit redobândirea cetățeniei pierdute, iar peste 130.000 de moldoveni așteaptă un răspuns, mulți având dosarele blocate de mai bine de patru ani. Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că deblocarea procesului este o „prioritate națională”, dar modificările legislative întârzie.
Scăderea cererilor noi
Avocații și consultanții observă o scădere a numărului de cereri depuse în 2025, care este explicată prin descurajarea candidaților de obstacolele birocratice. Un ghid informativ a avertizat că necunoașterea noilor reguli poate duce la respingerea cererii.
Cerințe suplimentare de limbă
Legea a reinstituit obligativitatea unui certificat de limbă română la nivel B1 sau dovada a cel puțin trei ani de studii în română, cerință care fusese eliminată în 2009. Această măsură a stârnit nemulțumiri printre solicitanți, ONG-urile protestând împotriva acestei obligații.
Birocrația complică procesul
Noile reglementări impun ca actele de stare civilă să fie recente, nu mai vechi de doi ani, chiar și pentru cei care au depus deja dosare. Ordinul ANC nr. 85/2025 a introdus cerințe noi fără campanie de informare, ceea ce a creat confuzii. Percepția publicului este că procedura a devenit și mai complicată.
Concluzie
Schimbările legislative recente au dus la o creștere semnificativă a birocrației și la o așteptare prelungită pentru cetățenii basarabeni, ceea ce ridică întrebări serioase privind accesibilitatea și echitatea procesului de obținere a cetățeniei române.
