Decizia Comisiei Europene privind gazele rusești
Comisia Europeană a anunțat intenția de a suspenda importurile de gaze naturale lichefiate (GNL) din Rusia până la sfârșitul anului 2026, cu un an mai devreme decât se planificase inițial. Această măsură face parte dintr-o strategie mai amplă de reducere a dependenței de combustibilii fosili rusești.
Măsuri concrete adoptate
- Contractele pe termen lung cu Rusia trebuie să fie încheiate până la sfârșitul lui 2026.
- Tranzacțiile pe termen scurt trebuie finalizate în termen de 6 luni de la aplicarea sancțiunilor.
- Scopul principal este reducerea veniturilor pe care Rusia le obține din vânzarea combustibililor fosili.
- Companiile din Uniunea Europeană nu mai pot investi în zone economice rusești.
- Tranzacțiile cu criptomonede sunt restricționate.
- Sancțiuni impuse unor companii din China, Thailanda și India, suspectate că ajută Rusia să ocolească sancțiunile.
Acțiuni suplimentare recente
Săptămâna trecută, Comisia Europeană a anunțat și:
- Interdicția de import de GNL rusesc (detaliile nu sunt încă clare).
- Sancțiuni împotriva a 118 nave, totalizând peste 560.
- Încetarea tranzacțiilor cu Rosneft și Gazprom Neft.
- Înghețarea activelor unor companii energetice nenumite.
- Sancțiuni împotriva companiilor care cumpără petrol rusesc pentru a ocoli plafonul de preț.
- Sancțiuni împotriva unor rafinării și comercianți de petrol din țări terțe, inclusiv China.
Reducerea treptată a importurilor de gaze rusești
Uniunea Europeană își propune să reducă treptat importurile de gaze rusești până la sfârșitul anului 2027. În prezent, GNL-ul rusesc reprezintă 7% din totalul gazelor importate în Uniunea Europeană. În prima jumătate a anului 2025, UE a primit 10,9 miliarde m³ GNL din Rusia și 8,4 miliarde m³ prin conducta Turkish Stream, totalizând 155,9 miliarde m³ de gaze importate.
Uniunea Europeană nu a identificat noi surse de gaze în ultimii ani, iar livrările din Libia au scăzut la zero în T2 2025. Fără noi surse de GNL, UE va trebui să plătească prețuri ridicate pentru a acoperi cererea, similar cu situația din 2022.
Alternativa din România pentru Serbia
Serbia, care rămâne un important cumpărător de gaze rusești în Europa, caută surse alternative. A semnat un contract cu Azerbaidjanul pentru livrarea a 2,5 milioane m³ de gaze pe zi, însă majoritatea gazului consumat în Serbia este în continuare rusesc, totalizând 9,5 milioane m³ pe zi.
România ar putea deveni o sursă alternativă, în special după începerea producției în Neptun Deep. La sfârșitul lunii iunie, directorii de la Srbijagas (Serbia) și Transgaz (România) au semnat un memorandum pentru construirea a două conducte noi, vizând diversificarea surselor de gaze și creșterea siguranței aprovizionării.
Până la finalul lunii septembrie, cele două companii trebuie să elaboreze un plan comun pentru conectarea sistemelor de transport de gaze. Aceasta implică construcția unei conducte între magistrala BRUA și Nodul Tehnologic Mokrin din Serbia, precum și o conductă sudică Mokrin – PCG Banatski Dvor – Pančevo – Belgrad.
Impactul sancțiunilor asupra sectorului energetic
NIS, monopolul petrolier sârbească, deținut majoritar de Gazprom și Gazprom Neft, solicită o a șaptea derogare de la sancțiunile americane pentru a nu compromite aprovizionarea cu țiței. Președintele Serbiei, Aleksandar Vucic, se va întâlni cu secretarul de stat american Marco Rubio pentru a discuta despre tarifele și sancțiunile care afectează NIS.
Concluzie
Decizia Comisiei Europene de a suspenda importurile de gaze din Rusia semnalează o schimbare majoră în politica energetică a UE, având implicații semnificative asupra securității energetice și relațiilor comerciale cu țările partenere.
