Incendiul de la fabrica Antrefrig și poluarea constantă
Incendiul de ieri de la fabrica Antrefrig a afectat grav calitatea aerului în București, transformându-l în irespirabil pentru câteva ore. Totuși, această situație extremă nu este singulară; Bucureștiul se confruntă zilnic cu una dintre cele mai grave probleme de poluare din Uniunea Europeană, agravată de lipsa unui plan centralizat de management al calității aerului și de infrastructura inadecvată de monitorizare.
Impactul poluării asupra sănătății
Conform Agenției Europene de Mediu, România înregistrează anual peste 29.000 de decese premature din cauza poluării aerului, iar mii dintre acestea au loc în București. Particulele fine (PM2.5 și PM10), provenite în principal din trafic și încălzirea rezidențială, depășesc frecvent limitele stabilite de Organizația Mondială a Sănătății. Situația este agravată de funcționarea defectuoasă a stațiilor de măsurare a calității aerului, care nu oferă date precise și actualizate, lăsând cetățenii în incertitudine cu privire la gravitatea poluării.
Traficul, principalul contributor la poluare
Bucureștiul are înregistrate peste 1,4 milioane de mașini, iar mii de alte vehicule intră zilnic din Ilfov, contribuind la congestia traficului. Analizele de mobilitate arată că un șofer pierde, în medie, 150 de ore pe an în trafic, generând emisii constante de noxe. Intersecțiile mari devin „puncte roșii” ale poluării, unde nivelurile de poluanți depășesc limitele sănătoase în mod frecvent.
Măsuri de intervenție și infrastructură
Unele administrații, precum cea din Sectorul 3, au implementat măsuri integrate pentru a aborda problema poluării. Acestea includ fluidizarea circulației prin construcția de pasaje și drumuri noi, precum și campanii de plantare a copacilor, care contribuie la reducerea emisiilor de particule. Însă aceste inițiative nu sunt suficiente pentru a rezolva criza poluării la nivelul întregului oraș.
Lipsa unei strategii unificate
Unul dintre principalele obstacole în combaterea poluării în București este absența unei strategii unificate la nivel municipal. Aceasta ar trebui să coreleze transportul public cu fluidizarea traficului și extinderea spațiilor verzi. Sistemul național de monitorizare a calității aerului este, de asemenea, ineficient, cu stații închise și lipsă de mentenanță. Fără o rețea funcțională de monitorizare și o strategie integrată, Bucureștiul va continua să se confrunte cu probleme severe de poluare, afectând sănătatea locuitorilor.
În concluzie, fără măsuri concrete și coordonate, Bucureștiul va rămâne unul dintre orașele cu cel mai toxic aer din Europa, iar incidentele precum incendiul de la Antrefrig vor evidenția doar o mică parte dintr-o problemă mult mai amplă și complexă.




