Inflația în România
România se află în fruntea Uniunii Europene în ceea ce privește inflația, cu o rată de 10% (9,9% conform datelor oficiale) înregistrată timp de 22 de luni consecutive, afirmă Petrișor Peiu, liderul senatorilor AUR. El subliniază că aceasta este o situație alarmantă care necesită o analiză atentă a datelor financiare și a intențiilor guvernului.
Impactul asupra economiei
Peiu susține că guvernul își crește încasările fiscale prin raportarea la prețuri crescute, menționând că, în contextul unei inflații de 10%, încasările statului au crescut cu 10,3%. Această creștere a fost însoțită de o majorare a cheltuielilor guvernamentale cu peste 12%. El acuză guvernul că își reglează incompetența pe seama românilor, iar inflația a fost provocată de majorarea TVA, creșterea accizelor și dublarea prețului la electricitate pentru o parte din consumatori.
Critica FMI
Fondul Monetar Internațional (FMI) a criticat România pentru majorarea TVA, care a contribuit la explozia prețurilor, și pentru eliminarea plafonării prețului la energie. Raportul FMI subliniază că este necesară implementarea de reforme clare pentru a evita scăderea consumului și creșterea prețurilor. De asemenea, FMI avertizează asupra riscului ca România să fie retrogradată la categoria „junk” și estimează că datoria țării ar putea ajunge la 70% din PIB în următorii ani.
Perspectiva economică
Prognoza FMI pentru România indică o creștere economică de 1% în 2025 și 1,4% în 2026, dar cu inflația așteptată să rămână ridicată până la finalul anului 2026. Riscurile legate de implementarea reformelor structurale sunt subliniate ca fiind o preocupare majoră în raportul FMI.
Concluzie
România continuă să se confrunte cu provocări semnificative în gestionarea inflației, iar măsurile guvernamentale adoptate până acum sunt criticate atât de experți naționali, cât și internaționali. Situația actuală ar putea avea implicații grave asupra nivelului de trai al populației și stabilității economice a țării.
