România a intrat în Spațiul Schengen
La 31 martie 2024, România a devenit oficial membru al Spațiului Schengen, având frontierele aeriene și maritime deschise. Acest moment istoric, deși partea rutieră a fost amânată, a generat deja efecte semnificative asupra sectorului transporturilor și logisticii, unde predictibilitatea și rapiditatea sunt esențiale pentru competitivitate.
Integrarea completă în Schengen
Începând cu 1 ianuarie 2025, România va beneficia de drepturi depline în cadrul Schengen, prin ridicarea controalelor la frontierele terestre, asigurând astfel libera circulație pentru transporturile rutiere.
În perioada anterioară aderării, sistemul logistic era fragmentat, iar transportul de marfă întâmpina numeroase bariere administrative, generând întârzieri semnificative la frontierele externe ale Uniunii Europene. Procedurile vamale și controalele documentelor duceau la întârzieri de până la o zi.
Pierderile cauzate de neaderarea la Schengen
Conform Uniunii Naționale a Transportatorilor Rutieri din România, neaderarea la Schengen între 2012 și 2023 a costat țara aproximativ 19 miliarde de euro. Aceste pierderi se datorează întârzierilor, costurilor suplimentare și scăderii competitivității în sectorul transporturilor.
Impactul asupra transportatorilor
În perioada premergătoare aderării, șoferii pierdeau în medie 40 de ore lunar la granițe, iar timpul de așteptare varia între 20 și 30 de ore, ajungând uneori până la trei zile. Acum, timpii de așteptare au scăzut la 10–15 ore pe lună, generând economii semnificative și posibilitatea redirecționării resurselor către modernizarea flotei și digitalizare.
Schimbări în transportul rutier
Eliminarea controalelor la granițele cu Ungaria și Bulgaria a dus la o eficiență operațională crescută. Transportatorii beneficiază de reducerea consumului de combustibil și a cheltuielilor pentru șoferi, iar întârzierile de 8–10 ore la granița cu Ungaria și cele de peste 8 ore la frontiera cu Bulgaria au fost eliminate.
Aceste modificări contribuie la scăderea emisiilor de CO2 și la optimizarea costurilor cu diurnele și cazarea șoferilor, facilitând o planificare mai precisă a timpilor de livrare.
România ca rută de tranzit strategică
Accesul rapid la piețele vest-europene îmbunătățește competitivitatea operatorilor români, România integrându-se în coridoarele logistice Schengen, inclusiv Coridorul IX Pan-European. Orașele Arad, Oradea și Timișoara devin noduri logistice importante datorită proximității față de Ungaria și rutele europene esențiale.
Digitalizarea accelerată
Ridicarea controalelor fizice a fost însoțită de o digitalizare rapidă, cu documente clasice înlocuite de soluții precum e-CMR și e-Factura, care permit monitorizarea în timp real a mărfurilor. Conectarea la Sistemul de Informații Schengen facilitează un schimb rapid de date, impunând, în același timp, obligații suplimentare pentru operatori.
Concluzie
Aderarea României la Schengen deschide noi oportunități pentru sectorul transporturilor și logisticii, așteptându-se investiții semnificative în infrastructură și parcuri logistice, ceea ce va sprijini dezvoltarea economiei naționale.
