Nașterea Maicii Domnului: Praznic Bisericesc
Nașterea Maicii Domnului este primul praznic din Anul bisericesc, care începe pe 1 septembrie. Fecioara Maria s-a născut din părinți vârstnici, Ioachim și Ana, ca rod al rugăciunilor lor. Tatăl ei provenea din seminția lui David, iar mama din cea a lui Aaron. Informațiile despre acest eveniment provin din Tradiția Bisericii, fiind consemnate în cărțile de cult și în scrieri precum Protoevanghelia lui Iacov, datând din secolul al II-lea. Maica Domnului a fost aleasă să dăruiască trup de om lui Dumnezeu-Fiul, Mântuitorul Iisus Hristos.
Răspândirea Sărbătorii
Sărbătoarea Nașterii Maicii Domnului este recunoscută și de Bisericile copte și siriene, separate de Biserica Ortodoxă după al patrulea sinod ecumenic, ceea ce sugerează că originea acestei sărbători trebuie plasată între sinodul al III-lea (431) și sinodul al IV-lea (451). Această sărbătoare a fost adoptată în Apus în vremea papei Serghie I (687-701).
Alcătuirea Liturghiei
Condacul și Icosul praznicului au fost scrise de Sfântul Roman Melodul în secolul al VI-lea. Canonul care se cântă la slujba Utreniei a fost compus de Sfântul Ioan Damaschin.
Pomenirea Sfinților
În data de 8 septembrie, se face pomenirea următorilor sfinți:
- Sfinților frați după trup Ruf și Rufian
- Sfântului Sever
- Sfântului Artemidor
- Sfântului nou Mucenic Atanasie
- Icoanei Maicii Domnului din Kursk
În ziua următoare, se pomenește Sfântul Drept Ioachim și Ana.
Concluzie
Nașterea Maicii Domnului nu doar că marchează începutul Anului bisericesc, ci subliniază și importanța spirituală a Fecioarei Maria în tradiția creștină, fiind un simbol al credinței și al rugăciunii împlinite.
