29 iunie 2026
37.6 C
București

Sursa foto: Google Images

Veniturile agricultorilor ar putea să se majoreze cu 9% până în 2035. Ce provocări amenință producția și costurile alimentelor (raport)

Creșterea veniturilor agricultorilor

Veniturile fermierilor la nivel global ar putea să crească cu aproximativ 9% până în 2035, datorită creșterii productivității și a cererii tot mai mari de alimente, conform unui raport publicat de Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) și Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).

Provocările pentru producția agricolă

Cu toate acestea, această perspectivă optimistă este amenințată de riscuri variate, inclusiv conflicte geopolitice, volatilitatea piețelor, precum și costurile ridicate cu energia și îngrășămintele. Acestea ar putea afecta producția agricolă, ar contribui la creșterea prețurilor alimentelor și ar pune presiune asupra securității alimentare.

Estimările producției și cererii

Raportul „OECD-FAO Agricultural Outlook 2026-2035” estimează o creștere de aproximativ 14% a producției globale de produse agricole și pescărești în următorul deceniu, în timp ce cererea pentru aceste produse ar putea avansa cu 13%. Această creștere a cererii va fi impulsionată în principal de majorarea populației și de creșterea veniturilor în economiile emergente, dar într-un ritm mai lent decât în ultimii zece ani, din cauza încetinirii economice din China și a stagnării sau scăderii populației în diverse state dezvoltate.

Diferențele între statele bogate și cele sărace

FAO și OCDE estimează că aproximativ 80% din creșterea producției agricole până în 2035 va proveni din îmbunătățirea randamentelor și din progresele tehnologice. Venitul agricol brut mediu pe lucrător ar putea crește cu 9% la nivel mondial, însă diferențele dintre statele bogate și cele sărace vor rămâne semnificative. În economiile dezvoltate, productivitatea agricolă depășește 21.000 de dolari pe lucrător, în timp ce în Africa Subsahariană și Asia de Sud, un lucrător agricol generează venituri de aproximativ 930 de dolari pe an, cu o estimare de doar 1.100 de dolari până în 2035.

Riscuri externe și insecuritate alimentară

Raportul subliniază vulnerabilitatea agriculturii globale la șocurile externe. Un scenariu în care economia mondială încetinește și costurile cu energia și îngrășămintele rămân ridicate ar putea diminua producția agricolă, mai ales în statele cu venituri mici. Utilizarea redusă a îngrășămintelor ar putea afecta producția de cereale, crescând astfel prețurile alimentelor și accentuând insecuritatea alimentară. Peste 25% din veniturile fermierilor ar putea fi sub nivelul estimat în 2035, în special în statele cu venituri mici, unde declinul ar putea depăși 20%.

Schimbările în cererea de alimente

Aportul caloric mediu la nivel mondial este estimat să crească cu aproximativ 6% până în 2035, dar această creștere va fi inegală între regiuni. Țările cu venituri medii vor diversifica alimentația și vor consuma mai multe produse de origine animală, pește și alimente procesate. Cererea globală de produse de origine animală va continua să crească, cu o expansiune semnificativă pentru carnea de pasăre.

Impactul asupra emisiilor de gaze cu efect de seră

FAO și OCDE prognozează o creștere de 6,5% a emisiilor directe de gaze cu efect de seră generate de agricultură până în 2035, majoritatea provenind din sectorul zootehnic. Totuși, ritmul de creștere al emisiilor va fi mai scăzut decât cel al producției agricole, ceea ce va face ca agricultura să devină mai eficientă din punct de vedere al emisiilor de carbon.

Rolul comerțului internațional

Până în 2035, aproximativ 22% din totalul caloriilor consumate la nivel mondial vor traversa cel puțin o frontieră internațională, evidențiind importanța comerțului internațional în asigurarea securității alimentare. Exporturile agricole vor rămâne concentrate în câteva regiuni, iar multe state din Asia și Africa de Nord vor continua să depindă de importuri pentru hrană.

Concluzie

În ciuda provocărilor și riscurilor, viitorul agriculturii mondiale ar putea aduce creșteri semnificative ale producției, dar și o intensificare a problemelor legate de securitatea alimentară și emisiile de gaze cu efect de seră, necesitățile impunând investiții în tehnologii și infrastructură pentru a asigura sustenabilitatea și eficiența în sector.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Ultimele știri

MARCA dezvăluie: Andrei Rațiu, pe lista de dorințe a lui Napoli și Bayer Leverkusen

Interesul cluburilor de top europene pentru Andrei Rațiu Andrei Rațiu,...

10 investigații esențiale pe care specialiștii recomandă să le efectuezi anual, chiar și atunci când te simți sănătos

Importanța investigațiilor anuale Faptul că te simți bine nu înseamnă...

Jaqueline Cristian, înfrângere în prima rundă la Wimbledon. Trei jucătoare românce continuă competiția

Jaqueline Cristian, eliminată în primul tur la Wimbledon Jaqueline Cristian,...

Cum influențează furtunile de vară intensificarea alergiilor?

Impactul furtunilor de vară asupra alergiilor Furtunile de vară pot...

Recomandări

Dialog cu Alin Dincă, românul de la Mondiale: „Iranienii mi-au transformat destinul!“

Naționala Iranului la Mondialul din Mexic, Canada și SUA Naționala...

Ce dezvăluie preferința ta pentru ceapă despre starea ta de sănătate: o descoperire surprinzătoare a specialiștilor

Legătura dintre preferința pentru ceapă și sănătate Alimentația joacă un...

„Decizia surprinzătoare: Tsitsipas își ia rămas-bun de la tatăl său înainte de Wimbledon.”

Despărțirea de tatăl său Stefanos Tsitsipas, jucător de tenis din...

Cum influențează furtunile de vară intensificarea alergiilor?

Impactul furtunilor de vară asupra alergiilor Furtunile de vară pot...

Jaqueline Cristian, înfrângere în prima rundă la Wimbledon. Trei jucătoare românce continuă competiția

Jaqueline Cristian, eliminată în primul tur la Wimbledon Jaqueline Cristian,...
spot_img

Din aceeași categorie

Categorii

spot_imgspot_img